Aveți palpitații, sărituri, oboseală ușoară, dificultăți de respirație, slăbiciune, slăbiciune până la colaps, aveți dureri în piept? Acestea sunt plângerile de fibrilație atrială – cea mai frecventă aritmie cardiacă. Boala de foarte multe ori nu are nicio manifestare clinică, motiv pentru care rămâne nerecunoscută și netratată.
La unii pacienți, simptomele nu sunt clar exprimate sau se observă episoade de scurtă durată de fibrilație atrială, fără plângeri clare. Din acest motiv, la mulți pacienți, afecțiunea este diagnosticată doar pentru prima dată în timpul unui accident vascular cerebral.
Despre cauzele, diagnosticul și tratamentul fibrilației atriale, vorbim cu medicul cardiolog Dr. Svetoslav Kurtev, șeful Departamentului „Electrocardiostimulare și Electrofiziologie” din cadrul Clinicii de Cardiologie a UMBAL „Alexandrovska”.
Dr. Kurtev a absolvit Universitatea de Medicină din Sofia. A primit specialitatea cardiologie în 2014. În prezent este șeful secției menționate.
Înainte de asta, a lucrat la SBALSSZ „Sf. Ekaterina”, MBAL „Tota Venkova” – Gabrovo și Spitalul Național de Cardiologie. S-a specializat în electrofiziologie la Szeged, Ungaria. Dr. Kurtev este asistent în cardiologie la Departamentul de Medicină Internă a Universității din Sofia.
– Ce este fibrilația atrială, doctore Kurtev?
– Fibrilația atrială este una dintre cele mai frecvent înregistrate aritmii în zilele noastre. Este o aritmie de înaltă frecvență în care atriul își pierde practic funcția deoarece este incapabil să efectueze contracții adecvate.
Se datorează tulburărilor de stimulare electrică a atriilor. Când mecanismul de origine și transmitere a impulsurilor excitatoare este perturbat, apar modificări ale ritmului cardiac și, în consecință, ale pulsului. Ele modifică ritmul normal al inimii și sunt denumite aritmii.
Dr. Stefan Naydenov: Hipertensiunea arteriala este un factor de risc pentru aritmia cardiaca
Modificările provoacă un număr mare de contracții necoordonate ale părților individuale ale atriului și duc la incapacitatea de a contracta întregul atriu, ceea ce este denumit „flutter” atrial sau „murmur”.
– Care sunt manifestările clinice ale fibrilației atriale?
– Manifestările clinice sunt cel mai adesea palpitații, palpitații cardiace, dificultăți de respirație, oboseală ușoară. Dar uneori acest tip de aritmie este complet asimptomatic.
Deoarece primul simptom care apare de fapt este complicația fibrilației atriale netratate și cel mai adesea acestea sunt un fel de evenimente embolice, dintre care cel mai frecvent este accidentul vascular cerebral.
Uneori, astfel de embolii, care se formează în atriu deoarece nu este activ din punct de vedere funcțional, pot afecta ochii, ficatul, plămânul, pot ajunge la orice organ în care există aport de sânge arterial și pot provoca un incident ischemic.
– Care sunt cauzele bolii?
– Noi, medicii, nu suntem încă pe deplin conștienți de motivele apariției acestui tip de aritmie. Dar categoric, ceea ce vedem este ca este legat de varsta – fibrilatia atriala se observa la 8% dintre bulgarii de peste 70 de ani.
Poate că, undeva în miocard, are loc un fel de proces de îmbătrânire, de formare a fibrozei, care modifică structura atriului și duce exact la acest tip de aritmie. Există, desigur, și alte motive.
Dr. Svetoslav Kurtev
Cu siguranță, orice boală cardiacă severă poate duce la fibrilație atrială. Pacienții cu disfuncție tiroidiană ies adesea din ritm.
Diabetul ca factor de risc pentru apariția bolii cardiace ischemice și, prin urmare, pentru disfuncția ventriculară stângă care poate duce la fibrilație atrială.
Există și factori genetici. Alcoolul, chiar și în cantități mici, crește și riscul de fibrilație atrială. Cauza bolii poate fi atât stresul emoțional, cât și fizic.
– Cu fiecare bătaie mai rapidă a inimii, ar trebui să se aprindă lumina roșie pentru că este posibil să suferim de fibrilație atrială?
– Sigur că nu, dar tot e bine să te examineze un cardiolog. Fibrilația atrială se prezintă sub mai multe forme.
Prima formă este așa-numita fibrilație atrială paroxistică care apare într-o perioadă de timp, care poate fi în decurs de 48 de ore, până la 7 zile, și se rezolvă de la sine sau cu medicamente. Urmează așa-numitul fibrilație atrială persistentă.
Durează mai mult de 7 zile, până la un an. Ultimul tip este fibrilația atrială cronică, care este constantă și continuă. Acolo, șansa ca pacientul să-și recapete ritmul sinusal, mai ales dacă s-a aflat în ritm de mai bine de 1 an, este foarte mică, aș spune că nici una.
– Care sunt prognosticul pentru un astfel de pacient?
– Cel mai teribil și neplăcut lucru sunt complicațiile embolice, iar problema sunt accidentele vasculare cerebrale embolice ischemice. Aceasta este cu adevărat marea problemă și ne concentrăm nu atât pe menținerea pacienților noștri în ritm sinusal, cât pe prevenirea acestei complicații.
Pentru că dacă complicațiile embolice sunt prevenite adecvat, speranța de viață a pacienților noștri este aceeași indiferent dacă sunt în ritm sinusal sau în fibrilație atrială. Dar dacă boala nu este prevenită, atunci rata mortalității crește de 3-4 ori și, în consecință, există dizabilitate…
Dr. Ralitsa Pancheva: Tusea crescută cu tensiune ajută la aritmie
– Și ce este necesar pentru a preveni astfel de pacienți?
– Majoritatea pacientilor au nevoie de anticoagulare permanenta si trebuie sa ia medicamente in fiecare zi
Dacă un astfel de tratament este necesar, trebuie stabilit de către un cardiolog pe baza unei evaluări a riscului, folosind o formulă specială.
Cele mai multe dintre aceste medicamente sunt extrem de eficiente, luate o dată sau de două ori pe zi și au relativ puține efecte secundare. Există întotdeauna un risc de complicații hemoragice, dar este de multe ori mai mic decât beneficiul posibil.
– Cum este diagnosticată fibrilația atrială?
– În cele mai multe cazuri, o electrocardiogramă pe fondul plângerilor arată foarte clar diagnosticul. Cu toate acestea, în unele cazuri, când apare pentru o perioadă scurtă de timp și dispare, iar pacientul nu poate merge imediat la medic și nu poate face o electrocardiogramă sau, în momentul în care merge, dispare, atunci folosim un ECG holter, care, în 24 sau 48 de ore, înregistrează în mod continuu și continuă bătăile inimii.
Uneori, însă, ieșirea din ritm este și mai rar. Avem aspectul ei ca o complicație, dar nu îl putem prinde nici măcar la un Holter de 24 de ore. Există mașini mici numite loop recordere care sunt implantate sub piele în zona inimii și realizează o înregistrare ECG continuă timp de șase luni, un an, doi.
Datorită loop recorder, putem obține date despre ritmul cardiac, îl putem analiza și afla dacă există fibrilație atrială sau altă boală. O altă opțiune de diagnostic pe care o folosim foarte des sunt stimulatoarele cardiace.
Stimulatoarele cardiace în sine pot fi setate să înregistreze atacurile de fibrilație atrială. Iar atunci când pacientul vine la examinări regulate, ceea ce este foarte important pentru el, putem vedea aceste atacuri și, în consecință, punem cu ușurință diagnosticul.
– Este boala tratabilă?
– Există două tipuri de tratament. Unul este cu medicamente. Aceste medicamente funcționează pentru a menține ritmul sinusal și, în majoritatea cazurilor, sunt destul de eficiente, cu puține efecte secundare. În unele cazuri însă, medicația nu ajută sau ajută doar parțial, iar apoi alternativa este ablația venelor pulmonare.
Este o procedură relativ complicată, dar există multă experiență acumulată datorită faptului că sunt mulți pacienți care suferă. Ablația venelor pulmonare este mai eficientă decât terapia medicală și are rezultate relativ bune și pe termen lung.
Acestea sunt practic cele două moduri de tratament. Dar cel mai important este – chiar dacă pacientul se simte bine, ar trebui să meargă la un cardiolog care îi va evalua riscul embolic și, în consecință, va recomanda tratamentul adecvat. Vreau să subliniez că profilaxia anticoagulantă pentru pacienții cu fibrilație atrială este foarte importantă.
Ulterior, economisește mult atât pentru pacient, cât și pentru sistemul de sănătate în ansamblu. Deoarece costurile nu se termină cu spitalizarea pentru un accident vascular cerebral sau altă complicație, ele încep abia atunci.
Rumyana Stefanova
