Perioadele de somnolență în timpul zilei pot fi benefice pentru creier pentru a învăța noi informații și a le stoca în memorie.
Un nou studiu științific descoperă modificări în structura creierului ca urmare a timpului petrecut visând și amintindu-și evenimentele trecute. În visarea cu ochii deschiși, cineva vizualizează memoria sau fanteziază.
Apoi, în creier, această zonă a cortexului, care este responsabilă de vedere, este activată – deși nu este stimulată și pupilele sunt relaxate, mintea noastră încă „vede” ceea ce ne imaginăm.
Studiul a constatat că regiunile creierului care sunt activate în timpul visării cu ochii deschisi sunt, de asemenea, asociate cu recunoașterea diferitelor obiecte și forme.
Activitatea creierului a fost observată și în hipocamp, o parte a creierului responsabilă de memorie și de învățare de noi informații.
Toate aceste activități pot acționa pentru a reorganiza creierul și a îmbunătăți capacitatea de a reaminti evenimentele trecute.
Pe langa imbunatatirea memoriei, visarea cu ochii deschisi poate ajuta si la gandire – aceasta stare in care creierul nu este stimulat si supraincarcat duce la o calm care ne poate permite sa privim lucrurile dintr-o perspectiva diferita. De asemenea, reduce stresul și anxietatea – un alt stimulent pentru a ne permite o perioadă scurtă de timp să rătăcim.
Cu toate acestea, exagerarea viselor cu ochii deschisi nu este benefică – la un moment dat începe să dăuneze vieții de zi cu zi și devine o metodă de evadare din realitate. În acest caz, duce la probleme de concentrare și de somn. Evadarea din realitate este un mecanism protector al creierului – poate fi observată în condiții precum anxietatea, unele tipuri de depresie, tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție, tulburarea obsesiv-compulsivă. Atunci când ne pierdem în amintirile sau fanteziile noastre pentru a ne salva de stresul și problemele realității, este necesar să examinăm starea mentală și dificultățile care ne chinuie pentru a îmbunătăți calitatea vieții în ansamblu.
Referinte:
Casella, C. Daydreaming ar putea servi unui scop vital despre care nu știam niciodată https://www.sciencealert.com/daydreaming-could-serve-a-vital-purpose-we-never-knew-about
Andermann, M. Reactivările corticale prezic răspunsurile senzoriale viitoare https://www.nature.com/articles/s41586-023-06810-1
