A fost stabilit mecanismul biologic din creier care explică apariția crizelor. Stimularea unui grup de celule din nervul vag are ca rezultat o scurtă pierdere a conștienței.
Căile genetice descoperite aruncă lumină asupra conexiunii dintre creier și inimă prin care apar convulsii. Acesta examinează semnalele pe care inima le trimite creierului și modul în care creierul „se închide” atunci când se pierde conștiința.
Studiul științific oferă informații suplimentare despre reflexul Bezold-Jarisch, descoperit inițial în 1867. Acest reflex se exprimă prin bradicardie (încetinirea ritmului cardiac), hipotensiune (scăderea tensiunii arteriale) și apnee (oprirea respirației). Legătura dintre acest reflex și convulsii este confirmată. S-a dovedit că semnalele care îl activează pe Bezold-Jarisch trec prin aceleași căi ca și semnalele care declanșează crize, dovedind legătura dintre cele două.
Trece prin ganglionii nodozi – un grup de celule nervoase care sunt adăpostite în nervul vag – unul dintre cei mai mari nervi (transmite semnale între creier, inimă și sistemul digestiv). În aceste celule ganglionare au fost găsiți anumiți receptori care sunt strâns legați de reflexul Bezold-Jarisch și de convulsii. Stimularea acestor receptori folosind optometrie induce direct o criză – o încetare aproape completă a activității creierului, spun cercetătorii. În timpul crizei în sine, există și o încetinire a fluxului de sânge către creier.
Datele stabilite de oamenii de știință demonstrează că nu în toate cazurile creierul este sursa primară de reacții în organism. Deși se crede adesea că toate semnalele de care depinde funcționarea generală a organismului sunt trimise din creier, în cazuri precum convulsii, activitatea creierului este direct influențată de semnalele trimise de la un alt organ – inima.
Convulsiile sunt fenomene care apar cel mai adesea ca urmare a unei scăderi puternice a tensiunii arteriale. Ca urmare a hipotensiunii, fluxul de sânge și oxigen către creier este redus, ceea ce duce la pierderea conștienței. Afecțiunile cardiace pot predispune pe cineva la leșin, la fel ca anumite medicamente. Scăderea zahărului din sânge asociată cu diabetul poate, de asemenea, predispune la convulsii. Deși convulsiile nu sunt întotdeauna un simptom al ceva și sunt accidente, ele pot duce la răni prin cădere și la necesitatea îngrijirilor de urgență.
Referinte:
Universitatea din California – San Diego (2023, 1 noiembrie) Ce se întâmplă când ne leșinăm? Cercetătorii identifică noi conexiuni între creier și inimă. Preluat în 2023, 2 noiembrie de la
https://www.sciencedaily.com/releases/2023/11/231101180641.htm
Augustin (2023, 1 noiembrie)
Neuronii senzoriali vagali mediază reflexul Bezold-Jarisch și induc sincopa. Preluat în 2023, 2 noiembrie de la https://www.nature.com/articles/s41586-023-06680-7
