Se vorbește din ce în ce mai mult despre o „epidemie de alergii” – incidența crescută a alergiilor la nivel mondial este un fapt. Alergiile alimentare variază de la 1 la 10%, fiind deosebit de afectate copii, aproximativ 6% la vârsta de 1 până la 3 ani. Alergie la proteine din lapte de vacă ajunge la aproximativ 2,5%, aceasta la ouă 2%, iar la arahide se misca cu o frecventa intre 2-3%. Aproximativ jumătate dintre copii „depășesc” alergiile la proteinele din laptele de vacă și la ouă la vârsta școlară, în timp ce alergiile la arahide, Fructe de mare și nuci tind să dureze toată viața.
Reacțiile alergice la alimente includ orice reacție adversă după ingestia unui aliment sau supliment alimentar. Ele sunt împărțite oficial în două grupuri: intoleranţă (intoleranțe alimentare), care sunt practic o reacție fiziologică, iar celelalte sunt alergii alimentare reale (alergii la mancare)care reprezintă un răspuns imunologic și pot fi ambele IgE – mediat, nici unul IgE-mediatizat.
In timp ce intoleranță la mâncare se datorează unor mecanisme multiple, apoi la alergie la mancare se referă la răspunsul imun mediat de IgE și mediat de celule. La unii copii, la primul contact cu un anumit alergen alimentar, se formează anticorpi specifici care se leagă de receptorii Fce ai mastocitelor, bazofilelor, macrofagelor și celulelor dendritice. Când un alergen intră în mucoasă și se leagă de anticorpii specifici, sunt eliberați mulți mediatori, care duc la vasodilatație, contracția mușchilor netezi și creșterea secreției mucoase. Macrofagele activate eliberează citokine, care la rândul lor activează eozinofilele și limfocitele, ceea ce duce la inflamație prelungită.
În cursul reacției alergice, pot fi afectate diferite organe și sisteme. În cazul datelor despre alergii, este deosebit de important cum se procedează exact. Răspunsul alergic se poate modifica în timp și se poate observa implicarea diferitelor organe și sisteme. Pot fi ambele implicarea pielii (urticarie, angioedem, eritem), manifestări gastrointestinale (edem, greață, vărsături, dureri abdominale, diaree), manifestări din partea sistemul respirator (apariția nasului înfundat, curge nasul, mâncărime, strănut, umflare a laringelui, tulburări de respirație, dificultăți de respirație, obstrucție bronșică), implicare cardiovasculară (tulburări de ritm, scădere bruscă a tensiunii arteriale, până la colaps).
Cand vine vorba de nu o reacție mediată de IgE, limfocitele (în primul rând celulele T specifice alergenilor alimentari), secretă cantități excesive de citokine multiple, rezultând un răspuns întârziat. Reacția poate fi din lateral pe piele (cu mâncărime și roșeață), tract gastrointestinal (cu lipsă de creștere în greutate, dureri abdominale, vărsături, diaree), sistemul respirator (hemosideroza indusa de alimente).
Combinația dintre prezența IgE și răspunsul celular la alergenii alimentari duce și la manifestări cronice, printre care se pot număra dermatita atopică, astmul, esofagita eozinofilă și gastroenterita.
Orice aliment poate provoca o reacție alergică, dar cca 90% dintre alergii în copilărie se datorează: ouă, lapte, nuci, pește, soia și grâu. Ingestia periodică de alergeni poate provoca ascuțit manifestări precum urticaria sau reacția anafilactică. Aportul prelungit de alergeni duce la dezvoltarea tulburări cronicecum ar fi astmul bronșic sau dermatita atopică.
Referinte:
1. Nelson Textbook of Pediatrics Elsevier eBook pe VitalSource, ediția a 20-a de Robert M. Kliegman, MD, Bonita F. Stanton, MD, Joseph St. Geme, MD și Nina F Schor, MD, PhD;
2. Pediatrie, editura „ARSO”, editată de Prof. Dr. D. Bobev și Conf. Dr. E. Genev – ediția a III-a
3. Carte de referință pentru diagnosticul și tratamentul bolilor copiilor, ed. Prof. Dr. Tonyo Shmilev, Ind. Raikov 2014
