Sterilitatea este o problemă principală în multe țări occidentale, inclusiv în Bulgaria. Se dovedește că bolile experimentate în copilărie pot fi asociate cu un risc mai mare de a nu avea urmași la vârsta adultă.
Fără copil nu este doar despre fertilitate, spun cercetătorii de la Universitatea din Helsinki. Ei au analizat o serie de preferințe sociale, economice și individuale pentru a înțelege de ce unii adulți nu devin niciodată părinți.
Vezi mai mult:
„Diferiți factori conduc la creșterea lipsei copiilor la nivel mondial, întârzierea parentalității fiind un factor semnificativ care poate crește riscul de lipsă forțată de copii”explică autorul principal Aoxing Liu într-un comunicat de presă.
Echipa condusă de Liu – la momentul studiului, un bursier postdoctoral la Institutul de Medicină Moleculară de la Universitatea din Helsinki, Finlanda – încearcă să afle.
Cercetătorii au examinat datele a peste 2,5 milioane de bărbați și femei finlandezi născuți între 1956 și 1973. Majoritatea dintre ei erau de vârstă reproductivă până în 2018.
Cercetătorii s-au concentrat pe aproximativ 71.500 de perechi de surori și aproape 78.000 de perechi de frați, în care unul dintre frați nu avea copii, iar celălalt avea unul sau mai mulți copii.
Studiul a constatat că unul din patru voluntari finlandezi bărbați nu aveau copii în 2018, comparativ cu 16,6% dintre femei. Potrivit datelor, educația a apărut ca un factor major în lipsa copiilor, finlandezii cu studii mai scăzute mai puțin probabil să aibă copii.
Anumite boli suferite în copilărie cresc, de asemenea, probabilitatea de a nu avea urmași la vârsta adultă. În analiza a 414 diagnostice timpurii, 74 au fost semnificativ asociate cu dacă copilul va crește sau nu pentru a deveni un adult fără copii.
Aproximativ jumătate dintre acestea sunt clasificate drept tulburări „psihocomportamentale”, a spus echipa de cercetare. Dar efectele diferă în funcție de sex – de exemplu, schizofrenia și antecedentele de intoxicație acută cu alcool în copilărie au fost asociate mai puternic cu lipsa copiilor la bărbați decât la femei, a constatat studiul.
Bolile non-psihiatrice sau afecțiunile copilăriei joacă, de asemenea, un rol în lipsa de copii ulterioară. Pentru femei, obezitatea diagnosticată în anii adolescenței, dar nu mai târziu, este asociată cu șanse mari de a nu deveni mame.
Bolile asociate cu diabetul în copilărie, precum și malformațiile congenitale, au un efect mai puternic asupra numărului de urmași la femei decât la bărbați.
Diagnosticele de boli autoimune și inflamatorii la o vârstă fragedă par, de asemenea, să crească riscul de a nu avea copii în general.
Autorul principal, Andrea Gana, a spus că studiul „pregătește calea către o mai bună înțelegere a modului în care boala contribuie la lipsa de copii forțată și necesitatea de a îmbunătăți intervențiile de sănătate publică”.
Echipa sa recunoaște că sunt necesare mai multe date pentru a determina care persoane nu au avut copii prin alegere și care au fost fără copii involuntar din cauza infertilității sau a altor factori de viață.
Cercetarea este publicată în Nature Human Behavior.
Sursa: BTA
