Spre deosebire de carbohidrații lenți (cereale, paste), care sunt absorbiți treptat în organism și furnizează energie, carbohidrații rapidi pot provoca o creștere bruscă a nivelului de insulină din sânge datorită procesului de descompunere activă. Așa a spus medicul endocrinolog Elizaveta Dzantieva. În acest sens, specialistul a avertizat că abuzul de carbohidrați rapizi poate duce, de exemplu, la hiperinsulinemie. După aceea, potrivit medicului, o persoană va dori să mănânce din nou, în special alimente dulci care sunt clasificate drept carbohidrați rapizi.
„De-a lungul timpului, persoanele predispuse la afectarea metabolismului carbohidraților dezvoltă rezistență la insulină, crește riscul de a dezvolta diabet, pot apărea probleme cu vasele de sânge, ficatul etc.”, mai spune Dzantieva.
Reducerea daunelor cauzate de carbohidrații rapizi
Pentru a te proteja, medicul endocrinolog sfătuiește să „încetinești” metabolismul carbohidraților. Pentru a face acest lucru, trebuie să adăugați alimente complexe în dieta dvs., cum ar fi o combinație de carbohidrați, proteine și fibre.
Consumul crescut de „carbohidrați buni” duce la pierderea în greutate
Ca exemplu, expertul citează cerealele (carbohidrații), care, atunci când sunt consumate în cantități mari, pot provoca o creștere a insulinei. Totuși, medicul a explicat că, dacă o consumi cu proteine (ouă, brânză de vaci), producția de insulină va încetini.
Doctorul a spus că, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Nagoya din Japonia, un dezechilibru al carbohidraților din organism poate duce la scurtarea vieții umane. În același timp, un procent mare de grăsimi din dietă va afecta negativ organismul, indiferent de sex.
Un alt rău de la carbohidrați
Fiecare organism are propria sa limită de consum de carbohidrați. În medie, aceasta este de aproximativ 40 până la 150 de grame pe zi. Pe o dietă keto, se recomandă să rămâneți la o limită de 20 de grame pentru a vă asigura că toate rezervele de glicogen sunt arse și pentru a preveni acumularea acestuia (și, ca urmare, rezervele sunt umplute).
Molecula de glucoză este foarte activă din punct de vedere chimic, reacționează ușor cu diverse proteine, creând complexe puternice proteine-carbohidrați. Fibrele proteice devin inflexibile și deformate. Vasele și gliile sunt deteriorate – hemoglobina transportă oxigenul mai puțin bine și devine un factor de risc pentru dezvoltarea diabetului, a bolii coronariene, a accidentului vascular cerebral și a bolii Alzheimer.
Proteinele glicate ale membranelor plasmatice ale vaselor de sânge ale rinichilor afectează capacitatea rinichilor de a elimina ureea și capacitatea vaselor de sânge ale retinei de a elimina vederea; Glicația cristalinelor în cristalin este cauza cataractei.
Proteinele glicate de-a lungul timpului dăunează pereților vaselor de sânge, ducând la dezvoltarea inflamației cronice și la o distrugere și mai mare a organismului.
Fiecare dintre aceste probleme poate fi rezolvată în moduri diferite, dar există un singur motiv principal – depășirea nivelului permis de carbohidrați. Și eliminarea tuturor alimentelor cu conținut ridicat din dietă poate deveni baza pentru rezolvarea tuturor acestor probleme.
Câți carbohidrați ar trebui să mănânci dacă ai diabet?
Important: Articolul nu înlocuiește o dietă echilibrată și consultarea unui specialist!
