Aldosteronismul primar cuprinde un grup de boli care se caracterizează prin niveluri ridicate ale hormonului aldosteron. Este un hormon mineralocorticoid care este secretat de glanda suprarenală. Aldosteronul este implicat în reglarea tensiunii arteriale și a nivelurilor de sodiu și potasiu din sânge. Hiperaldosteronismul se caracterizează prin hipertensiune arterială, leziuni cardiovasculare, retenție de sodiu și niveluri scăzute de potasiu în sânge.
Aldosteronismul primar este responsabil pentru aproximativ 5% din cazurile de hipertensiune arterială. Cel mai adesea este cauzată de un adenom suprarenal (o tumoare benignă) care secretă aldosteron. De asemenea, se poate datora hiperplaziei suprarenale bilaterale sau unilaterale și mai rar carcinomului suprarenal sau defectelor genetice care apar cu formele familiale de hiperaldosteronism.
Diagnosticul în timp util al hiperaldosteronismului este important, deoarece această boală este asociată cu mortalitate cardiovasculară crescută la o vârstă fragedă. În plus, există opțiuni de tratament care ar îmbunătăți semnificativ starea pacienților afectați.
Cu toate acestea, nu fiecare pacient este testat pentru această boală. Iată-l unele dintre semnecare ar îndruma medicul să caute hiperaldosteronismul ca cauză a hipertensiunii:
- Tensiune arterială crescută în mod persistent > 150/100 mmHg la trei măsurători în zile diferite;
- Creșterea tensiunii arteriale >140/90 mmHg, în ciuda faptului că este efectuată triplă terapie antihipertensivăinclusiv un diuretic, în doze optime;
- Hipertensiune arterială controlată (tensiune arterială <140/90 mmHg) pe fundalul a patru sau mai multe medicamente antihipertensive;
- Hipertensiune arterială și hipokaliemie (potasiu în sânge sub limita inferioară a normei) – spontan sau stimulat de un diuretic;
- Combinație de hipertensiune arterială cu adenom suprarenal;
- Combinație de hipertensiune arterială cu apnee în somn;
- Hipertensivi cu antecedente familiale de hipertensiune arterială cu debut precoce sau accident vascular cerebral la o vârstă fragedă (< 40 de ani);
- Toți hipertensivii care au o rudă cu aldosteronism primar;
Screening-ul pentru aldosteronismul primar se realizează prin testarea aldosteronului și reninei în sânge și măsurarea raportului acestora. din pacate acest proces este îngreunat de o serie de condiții, care trebuie respectate pentru a fi conduse în mod adecvat. Unii dintre factorii care influențează sunt vârsta înaintată, sexul, ora din zi, dieta, postura când se ia sânge, medicamentele luate, metoda de recoltare a sângelui, nivelurile de potasiu și creatinine din sânge.
Testul aldosteron/renina are loc în următoarele condiții:
- Corectarea hipokaliemiei existente – cu perfuzii cu sare de potasiu sau administrare orală cu niveluri țintă de potasiu seric peste 4,0 mmol/L.
- Întreruperea medicamentelor care afectează raportul aldosteron/renină, pt cel puțin 2 până la 4 săptămâni– in cea mai mare masura acestea sunt spironolactona, inhibitorii ECA si sartanii, diureticele, beta-blocantele, unele blocante de calciu si antiinflamatoarele nesteroidiene. În cea mai optimă versiune, pacientul trebuie să efectueze un tratament antihipertensiv cu verapamil (blocant de calciu de generația următoare) și blocante alfa-adrenergice (doxazosin, prazosin).
- Nu limitați consumul de sare în zilele dinaintea examinării.
- Întreruperea medicamentelor care conțin estrogeni – poate duce la rezultate fals pozitive.
- Testul se efectuează dimineața, iar pacientul trebuie să se fi ridicat din pat și să fi fost în mișcare de cel puțin 2 ore. După aceea, ar trebui să stea și să se odihnească timp de aproximativ 15 minute și abia apoi se va preleva o probă de sânge.
Înființarea de raport ridicat aldosteron/renină în sânge în condițiile astfel observate, necesită efectuarea unor studii suplimentare pentru confirmarea sau respingerea diagnosticului de aldosteronism primar.
În cazurile în care pacientul are hipokaliemie spontană (fără a lua un diuretic), niveluri scăzute de renină din sânge și aldosteron peste 20 ng/mL (> 550 pmol/L), diagnosticul de hiperaldosteronism poate fi pus fără alte teste.
(va urma)
Referinte:
1. John W. Funder și alții, The Management of Primary Aldosteronism: Case Detection, Diagnosis, and Treatment: An Endocrine Society Clinical Practice Guideline, The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism, volumul 101, numărul 5, 1 mai 2016, paginile 1889 –1916, https://doi.org/10.1210/jc.2015-4061
2. Koch C, Papadopoulou-Marketou N, Chrousos GP. Prezentare generală a hipertensiunii endocrine. 4 februarie 2020. Endotext (Internet). South Dartmouth (MA): MDText.com, Inc.; 2000–. PMID: 25905214.
