Astăzi vă vom prezenta povestea uimitoare a femeilor Samburu care locuiesc pe ținuturile din nordul Keniei – unde poalele dealurilor se întâlnesc cu deșertul. Timp de secole, oamenii din tribul Samburu au cutreierat aceste ținuturi aspre în căutarea apei și a pășunilor pentru animalele lor, care sunt singura lor sursă de hrană.
În general, tribul Samburu este complet nomad – ei beau lapte și sânge și folosesc bălegar animal ca material de construcție. Căminul tradițional kenyan al indigenilor este format dintr-o cameră, în mare parte „dormitorul” bărbatului și copiilor, în mijloc există un colț improvizat pentru pregătirea mâncării, iar într-un spațiu îngust și mic doarme femeia, care are fără drept la o voce în familie și nu numai.
Timp de secole, femeile acestui trib au fost tratate ca ceva între sclave și menajere. Tradițiile Samburu dictează că îndatoririle bărbaților se limitează la a face copii și la război, iar de restul se ocupă doamnele. Sunt chiar circumciși, astfel încât să nu se bucure de sex – la urma urmei, funcția lor era să nască. De multe ori trebuiau să meargă zeci de kilometri pentru a aduce lemne, apă sau pur și simplu pentru a duce vitele la pășunat.
Cu toate acestea, în urmă cu 15 ani, situația s-a schimbat radical. După ani în care au fost violate și bătute, mai multe femei Samburu au părăsit comunitatea și s-au stabilit în așezarea Umoja. Satul în sine este revoluționar pentru că este format în întregime din femei și bărbații nu sunt bineveniți. Mulți soți abandonați nemulțumiți au batjocorit că soțiile vor eșua și vor fi „mâncate de lei”. Dar nu aveau dreptate. Astăzi satul are un magazin, o școală, un fond medical, o tabără și turme excelente de vite și capre. În plus, femeile rezidente din Umoja plătesc anumiți bărbați pentru a face munca „servilă”, care, conform legii Samburu, este o datorie tipică pentru femei.
Ideea lui Umoja este de a oferi femeilor libertatea de a-și controla propria viață. Totuși, acest lucru nu se poate întâmpla dacă acolo locuiesc reprezentanții sexului puternic, deoarece se vor întoarce imperceptibil la vechile moduri de dominare masculină. În ciuda acestei bătălii între sexe, femeile Umoja sunt încă deschise la relațiile cu bărbații. Doar că doamnele trebuie să-și întâlnească alesul în afara teritoriului satului, iar dacă rămân însărcinate – să nască și să-și crească copilul în Umoja.
