Hipertensiune arteriala este una dintre cele mai frecvente boli la nivel mondial. Se întâmplă la 30-45% la populaţia în vârstă, cu incidenţa crescând odată cu vârsta. Hipertensiunea arterială este definită în prezența presiunii sistolice ≥ 140 mmHg și a presiunii diastolice ≥ 90 mmHg.
Hipertensiunea arterială se împarte în două categorii principale: primară sau esențială și secundară sau dobândită. Hipertensiune esentiala este idiopatică, adică nu există un motiv clar pentru apariția sa. Aceasta este cea mai frecventă cauză a hipertensiunii arteriale. Se crede că se datorează unei predispoziții genetice (antecedente familiale) și factorilor de mediu care contribuie la creșterea tensiunii arteriale (de exemplu, aportul crescut de sare). Hipertensiunea arterială esențială apare de obicei la o vârstă mai târzie (după 40-50 de ani).
Hipertensiune arterială secundară este o afecțiune relativ rară (aproximativ 10% dintre pacienții cu hipertensiune arterială) și are diverse cauze. Poate cea mai frecventă cauză a hipertensiunii arteriale secundare sunt bolile rinichilor și ale vaselor renale. Hipertensiunea endocrina este pe locul doi. Acestea se datorează unor boli ale glandelor suprarenale, hipofizare, glandelor tiroide și paratiroide, gonadelor și țesutului adipos.
Alte cauze ale hipertensiunii arteriale secundare sunt bolile vasculare, cum ar fi coarctația aortei și vasculita. De asemenea, recepția de unele medicamentecum ar fi medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, antidepresive, contraceptive orale, corticosteroizi, mineralocorticoizi, imunosupresoare, narcotice, nicotină etc.
Deoarece frecvența hipertensiunii secundare este scăzută, testarea de rutină la fiecare pacient nu este justificată. Există unele semne și simptome care sugerează prezența hipertensiunii arteriale secundare, iar în aceste cazuri merită să căutați o boală de bază. Cele mai comune semne sunt:
- Hipertensiune arterială rezistentă, adică menținerea tensiunii arteriale peste 140/90 mmHg, în ciuda tratamentului cu cel puțin trei medicamente antihipertensive din diferite grupuri, inclusiv un diuretic, în doze optime;
- O creștere bruscă a presiunii arteriale la un pacient care a avut anterior presiune stabilă;
- Prezența hipertensiunii arteriale la tineri (sub 30 de ani), care nu au alți factori de risc pentru hipertensiune arterială, precum povara familială, obezitatea etc.;
- Pacienți cu hipertensiune arterială severă, „malignă”, care mențin valorile presiunii ridicate (> 180/110 mmHg) și prezintă leziuni de organ din cauza hipertensiunii arteriale, cum ar fi insuficiență renală acută, manifestări neurologice, edem pulmonar, retinopatie hipertensivă, hipertrofie ventriculară stângă a inima și etc.;
- Hipertensiunea arterială combinată cu tulburări ale electroliților, cum ar fi hipokaliemie sau alcaloză metabolică;
- Debutul hipertensiunii arteriale înainte de pubertate;
- Absența scăderii presiunii arteriale (scădere) în timpul somnului la monitorizarea Holter de 24 de ore, precum și scăderea presiunii în timpul zilei și creșterea în timpul somnului (scufundare inversă).
Cauze endocrine ale hipertensiunii arteriale
Iată clasificarea bolilor endocrine, al căror simptom poate fi o creștere a presiunii arteriale.
- Boli ale glandelor suprarenale:
- Hiperaldosteronismul primar – reprezintă aproximativ 5% din hipertensiunile secundare și se datorează supraproducției de mineralocorticoizi de către cortexul suprarenal;
- Feocromocitom – aceasta este o tumoră a miezului renal sau a ganglionilor simpatici, care eliberează cantități mari de catecolamine – adrenalină și noradrenalina;
- Hiperplazia suprarenală – o boală genetică care se datorează diferitelor defecte în formarea hormonilor suprarenalieni;
- sindromul Cushing – o tumoare a glandei suprarenale care produce cortizol;
- Rezistența primară la cortizol.
- Boli ale glandei pituitare:
- Acromegalie – datorita unei tumori care elibereaza hormon de crestere in cantitati mari;
- Boala Cushing – o tumoare care secretă hormonul adrenocorticotrop (ACTH). ACTH stimulează glandele suprarenale să elibereze glucocorticoizi.
- Boli ale glanda tiroida:
- Hipotiroidism – funcția redusă a glandei;
- Hipertiroidism sau tireotoxicoză;
- Boli ale glande paratiroide – hiperparatiroidism primar
- deficit de vitamina D;
- Boli metabolice – obezitate, diabet.
Referinte:
1. Bryan Williams și alții, 2018 ESC/ESH Guidelines for the management of arterial hypertension: The Task Force for the management of arterial hypertensive of the European Society of Cardiology (ESC) and the European Society of Hypertension (ESH), European Heart Journal , Volumul 39, Numărul 33, 01 Septembrie 2018, Paginile 3021–3104, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehy339
2. Hegde S, Ahmed I, Aeddula NR. Hipertensiune arterială secundară. (Actualizat 28 ianuarie 2023). În: StatPearls (Internet). Treasure Island (FL): Editura StatPearls; 2023 ian-. Disponibil de la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK544305/
3. Koch C, Papadopoulou-Marketou N, Chroosos GP. Prezentare generală a hipertensiunii endocrine. 4 februarie 2020. Endotext (Internet). South Dartmouth (MA): MDText.com, Inc.; 2000–. PMID: 25905214.