În ce cazuri de accident vascular cerebral se folosesc trombolitice?

Ce pacienți pot fi tratați cu trombolitice?

Trombolitice sunt de obicei prescrise pacienților adulți care se prezintă la departamentul de urgență cu infarct miocardic sau accident vascular cerebral ischemic acut. Pe măsură ce se administrează trombolitice intravenossunt aproape întotdeauna administrate într-un spital sau clinică.

Timpul este esențial atunci când se tratează afecțiunile trombolitice. Cât costă mai devreme medicamentul este administrat, cu atât este mai probabil să fie eficient. În mod ideal, un trombolitic ar trebui administrat în decurs de 30 de minute de la debutul simptomelor, dar uneori tratamentul întârziat este inevitabil. Un trombolitic poate fi administrat până la 12 ore după debutul unui atac de cord, până la 6 ore după debutul unui accident vascular cerebral și până la 24 ore după debutul unei embolii pulmonare.

Este important să fii a determinat tipul de accident vascular cerebral, pe care pacientul a experimentat-o ​​înainte de a fi administrată terapia trombolitică. Medicamentele trombolitice sunt utilizate numai în accidentele vasculare ischemice (accident vascular cerebral trombotic sau embolic) cauzate de cheaguri de sânge care blochează alimentarea cu sânge.

Accidentele vasculare cerebrale hemoragice sunt cauzate de un vas de sânge rupt, care provoacă sângerare în creier, iar un medicament trombolitic poate agrava simptomele. Perfuzia creierului prin tomografia computerizată (CT) este de obicei utilizată pentru a determina dacă simptomele de accident vascular cerebral sunt cauzate de sângerare sau tromb înainte de a se lua decizia de a utiliza un trombolitic.

Cateterul venos central (CVC) este un tub lung și moale, subțire, gol, care este introdus într-o venă mare și utilizat pentru a administra medicamente. Un cateter venos central este diferit de un cateter venos periferic (abocat), care este plasat în braț.

Un cateter venos central este plasat la pacienții care au nevoie de doze de medicamente, cum ar fi terapie cu antibiotice sau chimioterapie, pe o perioadă lungă de timp. CEC este, de asemenea, folosit pentru prelevarea de sânge de la un pacient. Amplasarea acestuia scutește pacientul de folosirea frecventă a acului atunci când o asistentă trebuie să administreze medicamente sau să extragă sânge.

Uneori, cheaguri mici pot forma o ocluzie sau blocaj într-un cateter venos central. În loc să fie îndepărtat și înlocuit, un medicament trombolitic poate fi plasat în cateter pentru a dizolva cheagul și a restabili funcționarea cateterului. Alteplaza (alteplază) este un trombolitic care este utilizat în mod obișnuit în acest scop. Altplasa în doză mică poate fi utilizată pentru curățarea tuturor cheagurilor de sângecare s-ar fi putut forma în CEC.

În general, tromboliticele nu sunt aprobate de FDA (US Food and Drug Administration) pentru utilizare la copii. Cu toate acestea, în unele studii clinice, activatorii de plasminogen tisular (tPA) au fost administrați copiilor cu rezultate clinice favorabile. Tromboliticele pot fi administrate copiilor, inclusiv nou-născuților, în împrejurări speciale, dar aceste cazuri necesită o monitorizare atentă. Copiii pot primi, de asemenea, alteplază pentru a restabili funcția CVC.

Tromboliticele pot fi utilizate la pacientul vârstnic pentru aceleași indicații ca și la pacientul adult. Cu toate acestea, pacienții mai în vârstă au mai mulți factori de risc pentru complicații hemoragice atunci când li se administrează trombolitice. La bătrânețe, există și probleme suplimentare de sănătatecare poate preveni administrarea trombolitică sau necesită o monitorizare atentă.

Pacienți vârstnici cu hipertensiune arterială sau care utilizează în prezent anticoagulante, cum ar fi inhibitori directi ai trombinei sau medicamente antiagregante plachetare, poate necesita monitorizare suplimentară atunci când este tratat cu trombolitice. Pacienții vârstnici cu cateter venos central pot primi alteplasă după cum este necesar în ocluzia cateterului pentru a restabili funcția CVC.

Sunt tromboliticele sigure?

Tromboliticele sunt medicamente care trebuie administrate în condiţii controlate cu monitorizare intensivă. Ele nu sunt lipsite de risc și beneficiul medicamentului trebuie cântărit față de riscul de a nu trata afecțiunea. Principalul risc asociat cu tromboliticele este sângerarea, care poate pune viața în pericol.

Deoarece medicamentele trombolitice interferează cu mecanismele de coagulare, principala complicație asociată cu trombolitice este un risc crescut de sângerare. Utilizarea tromboliticelor trebuie evitată sau monitorizată în anumite situații. Contraindicații pentru utilizarea tromboliticelor includ anamneza (antecedentele medicale) a oricăreia dintre următoarele afecțiuni:

  • Traumă recentă la cap;
  • Probleme de sângerare;
  • Ulcere hemoragice;
  • sarcina;
  • intervenții chirurgicale recente;
  • Utilizarea de diluanți ai sângelui, cum ar fi warfarina, heparina sau alte anticoagulante;
  • Traume fizice;
  • Hipertensiune arterială necontrolată;
  • Antecedente de hemoragie intracraniană (hemoragie cerebrală);
  • Cancer la creier;
  • Anevrism cerebral;
  • Disecție aortică suspectată;
  • Sângerare internă recentă.

Tromboliticele sunt în general contraindicate femeilor însărcinate din cauza riscului de sângerare și leziuni fetale. Cu toate acestea, femeile însărcinate pot avea un risc de cinci ori mai mare de a dezvolta tromboză venoasă profundă decât de obicei. Medicii pot utiliza terapia trombolitică în cazurile care pun viața în pericol. Cu toate acestea, utilizarea tromboliticelor trebuie monitorizată cu atenție la femeile însărcinate și utilizată numai dacă beneficiile depășesc riscurile.

Nu se știe dacă tromboliticele trec în laptele matern. Beneficiile medicamentului ar trebui să fie cântărit în raport cu toate efectele adverse posibileatunci când decideți dacă să utilizați un trombolitic în timpul alăptării.

Care sunt efectele secundare frecvente ale folosirii tromboliticelor?

Cele mai frecvente efecte secundare din utilizarea tromboliticelor includ:

  • Sângerări (care pot apărea ca sângerări nazale sau sângerări ale gingiilor);
  • Umflătură;
  • Tensiune arterială scăzută;
  • Dureri în piept;
  • Modificări ale ritmului cardiac;
  • Oboseală sau slăbiciune.

Reacții adverse grave, dar rare din utilizarea tromboliticelor pot include:

  • Reacții alergice anafilactice;
  • Sângerare abundentă;
  • Sângerare în creier.

Această listă de efecte secundare de la utilizarea tromboliticelor nu este exhaustiv. Consultarea unui specialist este cea mai bună modalitate de a determina dacă administrarea de trombolitice este adecvată pentru un anumit pacient.

Referinte:
1. Centrul Național pentru Informații Biotehnologice (NCBI). Jasmeen Kaur; Ankit Jain. Fibrinogen
2. Centrul Național pentru Informații Biotehnologice (NCBI). Tromboliza pediatrică: o abordare practică
3. Centrul Național de Informații în Biotehnologie (NCBI). Terapia trombolitică
4. Asociația Americană a Inimii. Agenții anti coagulare explicați
5. Societatea de Chirurgie Vasculară. Terapia trombolitică

admin/ author of the article

Sunt jurnalist și sunt originar din România. Sunt expert în crearea de conținut relevant și util. Mă specializez în scrierea articolelor care oferă sfaturi practice, benefice pentru un larg public. Fie că este vorba de sfaturi legate de sănătate și frumusețe, educație și dezvoltare personală sau gospodărie și stil de viață, mă dedic furnizării informațiilor valoroase și utile cititorilor mei.

Loading...
Guillermoortega