Ce este sindromul durerii centrale?
Sindromul durerii centrale este o tulburare neurologică caracterizată prin durere cronică moderată până la severă, din cauza unei tulburări ale sistemului nervos central (SNC). Această afecțiune apare de obicei din cauza leziunilor creierului sau măduvei spinării sau din cauza disfuncției (funcționării defectuoase) a sistemului nervos.
Când sindromul durerii centrale se datorează unei leziuni sau leziuni ale sistemului nervos central (creierul și măduva spinării), celulele nervoase afectate încep să nu funcționează corect și trimite semnale constante de durere. Durerea cronică apare deoarece celulele nervoase devin prea sensibile la semnale, determinându-le să trimită semnale de durere incorect sau să interpreteze greșit alte semnale ca fiind dureroase.
Sindromul durerii centrale este o afecțiune care este adesea greu de tratat. Analgezicele, chiar și medicamentele mai puternice, cum ar fi analgezicele opioide, de obicei nu ameliorează durerea. Cu toate acestea, acum au fost descoperite tratamente și medicamente mai noi care ajută adesea pacienții cu această tulburare.
Care sunt simptomele sindromului durerii centrale?
Durere în sindromul durerii centrale adesea este caracterizat ca:
- Ardere;
- Ascuțit sau înjunghiat;
- Amorțit;
- Continuând cu mâncărime severă;
- Curge cu presiune puternică;
- Dureri profunde sau musculare.
Sindromul durerii centrale afectează aproximativ 7 milioane de oameni din întreaga lume. Durerea în această tulburare este de obicei cronică (deși la unii pacienți poate fi episodică și poate veni și pleacă). Durerea poate afecta fie o anumită parte a corpului, fie se poate răspândi în tot corpul. Sindromul durerii centrale în unele cazuri cauzează, de asemenea furnicături sau „furcături” (parestezii) în zona afectată.
Afecțiunea poate începe în câteva săptămâni, luni sau chiar ani de la o boală, rănire sau alt eveniment conex. Durerea în această tulburare poate fi cu intensitate crescută atunci când vă confruntați cu frig, stres sau anxietate.
Să trăiești și cu durere cronică afectează sănătatea mintală și bunăstare. Ca rezultat, următoarele probleme sunt adesea observate în sindromul durerii centrale:
- Anxietate;
- Depresie (adesea cu gânduri sau comportament suicidar);
- Pierderea memoriei sau ceața creierului;
- Oboseală sau epuizare;
- Probleme de somn.
Sindromul durerii centrale este, de asemenea, cunoscut ca sensibilizare centrală și durere larg răspândită sau difuză. Condiția este determinată genetic, dar mediul joacă și el un rol în apariția ei.
În ce cazuri apare sindromul durerii centrale?
După cum am menționat deja, apare sindromul durerii centrale din două motive principale – leziuni sau leziuni ale creierului sau măduvei spinării; sau din cauza durerii cronice. Sindromul durerii centrale este mult mai probabil să se dezvolte ca urmare a anumitor probleme neurologice, cum ar fi:
- Accident vascular cerebral trecut – în 8% până la 10% din cazuri;
- Leziuni ale măduvei spinării – în 20% până la 40% din cazuri;
- Scleroza multiplă – în aproximativ 30% din cazuri.
Există o legătură între sindromul durerii centrale și fibromialgie?
Sindromul durerii centrale și fibromialgia nu sunt aceeași afecțiune, dar sunt adesea legate. Fibromialgia este o tulburare de durere cronică care afectează articulațiile și mușchii. Fibromialgie predispune la risc crescut pentru dezvoltarea unui sindrom de durere centrală, deoarece durerea cronică modifică modul de funcționare a sistemului nervos.
Referinte:
1. Centrul Național pentru Informații Biotehnologice (NCBI). Dydyk AM, Givler A. Sindromul durerii centrale
2. Centrul Național pentru Informații Biotehnologice (NCBI). Woolf CJ. Sensibilizarea centrală: implicații pentru diagnosticul și tratamentul durerii
3. Organizația Națională pentru Boli Rare. Sindromul durerii centrale
4. Eller-Smith OC, Nicol AL, Christianson JA. Mecanisme potențiale care stau la baza durerii centralizate și intervenții terapeutice emergente