La scară globală sindromul ovarului polichistic afectează între 8% și 20% dintre femeile de vârstă reproductivă. Fiziopatologia acestei afecțiuni se caracterizează prin modificări ale steroidogenezei, foliculogenezei ovarelefuncția neuroendocrină, metabolismul, producția de insulină, sensibilitatea la insulină, activitatea celulelor adipoase, factorii inflamatori și funcțiile sistemului nervos simpatic. Conform studiilor, consumul mare de carbohidrați, hiperinsulinemiehiperandrogenemie și prelungit grad scăzut inflamaţie sunt cei patru factori principali care contribuie la modificările fiziopatologice ale sindromului ovarului polichistic.
Semnul biochimic al afecțiunii este hiperandrogenemie – concentraţii serice mari de hormoni sexuali masculinicare se manifestă clinic ca hirsutism – crescut cresterea parului tip masculin acnee si alopecie – Pierderea parului. Niveluri ridicate de androgeni – hormonii sexuali masculini sunt observați la 75-90% dintre pacienții cu sindrom de ovar polichistic cu oligomenoree – o tulburare în regularitatea ciclului menstrual, iar concentrațiile acestora cresc adesea odată cu severitatea afecțiunii. Sinteza excesivă de androgeni de către ovare, precum și de către glandele suprarenale, contribuie la dezvoltarea hiperandrogenismului. Nivelurile crescute ale fracției libere – nelegate de testosteron sunt indicative ale stării. Funcția anormală a ovarele sau glandele suprarenale duce la o supraproducție de androgeni.
În sindromul ovarului polichistic, foliculogeneza afectată este rezultatul inițial al producției crescute de androgeni care duce la întreruperea sintezei normale de androgeni. În stadiul incipient de gonadotropină, excesul de androgeni promovează creșterea foliculilor primordiali și creșterea foliculilor antrali în ovarele. Eliberarea de hormoni gonadotropin din glanda pituitară este declanșată de producția de hormon de eliberare a gonadotropinei din hipotalamus. Pentru a crește sinteza androgenilor în celulele teca din ovare, hormonul luteinizant – LH activează LH receptorul. În același timp, hormonul foliculostimulant – FSH activează FSH receptor în celulele granuloasei ovariene pentru a transforma androgenii în estrogenicare stimulează creșterea foliculii.
Se crede că dereglarea sistemului neuroendocrin provoacă un dezechilibru în axa hipotalamo-hipofizo-ovarian, care duce apoi la excesul de gonadotropină. Creșterea concentrațiilor serice de hormon de eliberare a gonadotropinei favorizează producerea de LHcomparativ cu FSH, ceea ce duce la o creștere semnificativă a raportului LH:FSH în sindromul ovarului polichistic. Celulele teca din ovare suferă hiperplazie ca urmare a creșterii LH stimulare, care determină și acumularea de lichid folicular. Acest lucru duce la formarea de structuri chistice la periferie ovarul. Datorită creșterii foliculilor și exprimării enzimelor de bază implicate în sinteza androgenilor, se produc cantități excesive de hormoni sexuali masculini.
Metabolismul alterat al cortizol – hormonul de stres este un alt mecanism despre care se crede că este responsabil pentru creșterea producției de androgeni la pacienții cu sindrom de ovar polichistic. Inactivarea crescută a cortizolului de către 5alfa-reductază sau reactivarea afectată a cortizolului de către cortizon de către 11 beta-hidroxisteroid dehidrogenază tip 1 duce la menținerea concentrațiilor plasmatice normale de cortizol în detrimentul androgenilor în exces.
Insulina este cea principală hormoncare este responsabilă atât pentru lipogeneza – formarea țesutului adipos, cât și pentru reglarea nivelurile de zahăr din sânge. Insulina servește ca hormon mitogen – stimulează procesele de diviziune celulară pe lângă influența sa asupra metabolismului carbohidraților, grăsimilor și proteinelor. Receptorii de insulină, care sunt prezenți în multe țesuturi care alcătuiesc axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală, mediază acțiunile insulinei. Ea potențează acțiunea hormonilor trofici corespunzători în țesuturile steroidogene așa cum sunt ovarele și cortexul suprarenal pentru a promova producția de hormoni steroizi.
Deoarece insulina imită direct acțiunea LH și crește indirect nivelurile de hormon de eliberare a gonadotropinei, hiperinsulinemia este cauza principală a producției excesive de androgeni. Globulină care leagă hormonii sexuali – SHBG este o proteină cheie în fluxul sanguin care reglează nivelul de testosteron. Concentrațiile sale sunt scăzute de insulină. Prin urmare, nivelurile inferioare ale SHBG ar duce la niveluri mai mari de androgeni liberi, care provoacă simptomele clinice caracteristice sindromului ovarului polichistic, cum ar fi hirsutismul, alopecia și acneea.
Referinte:
