Poate te surprinde, dar din punct de vedere medical, stresul nu este rau sub toate formele lui.
Nivelurile sănătoase de stres ajută la creșterea rezistenței, spune dr. Safia Debar, expert în managementul stresului la Mayo Clinic Healthcare din Londra.
El explică diferența dintre stresul bun și rău și cum să știi când ești expus riscului de suprasolicitare.
Stresul este o reacție fizică și psihologică la o cerere, iar această cerere poate fi orice, spune dr. Debar. Stresul care este bun pentru noi și poate chiar să ne dea un sentiment de bine este eustress, opusul suferinței. Același eveniment – de exemplu, căsătoria – poate provoca ambele tipuri, în funcție de perspectiva cuiva:
„Este vorba despre modul în care percepem acest stres și cum îl gestionează corpul. Stresul cronic va afecta fiecare sistem de organe din corp: puteți experimenta anxietate, depresie și probleme digestive, de exemplu.”
Ce înseamnă când organismul reacționează la un factor de stres?
Stresul provoacă o cascadă de reacții în interiorul minții și al corpului pe măsură ce corpul reacționează la el, spune ea. În condiții de stres normal, o persoană începe de la începutul relaxării, întâlnește un factor de stres, începe răspunsul la stres, crește la maximum și apoi revine la valoarea sa inițială.
Modificări fizice care pot apărea atunci când percepeți o amenințare:
Sistemul nervos simpatic și producerea principalului hormon de stres, cortizolul, sunt activate.
Gândirea devine negativă pe măsură ce experimentezi sau anticipezi ceva rău. Atenția este prea concentrată asupra a ceea ce se întâmplă.
Inima, plămânii și mușchii tăi se pregătesc pentru un răspuns de „luptă sau fugă”. Există o creștere a frecvenței cardiace, a tensiunii arteriale și a ritmului respirator, deoarece organismul are nevoie să furnizeze mai mult oxigen celulelor.
Sistemele digestive și reproductive nu sunt necesare, așa că activitățile lor sunt reduse.
Sistemul imunitar își îndreaptă atenția de la combaterea invadatorilor microscopici (de exemplu, viruși sau celule canceroase) și trece la un răspuns inflamator, crescând producția de proteine numite citokine care adaptează acest proces.
Când cineva realizează că amenințarea a trecut, corpul începe să se repare din această reacție și să revină la o stare normală. Se trece într-o stare de „reparare, reînnoire și creștere” pe măsură ce răspunsul la stres scade.
Din punct de vedere fizic, respirația și ritmul cardiac încetinesc, tensiunea arterială se normalizează, respirați mai prelungit, tensiunea musculară scade, sistemele digestive și reproductive își reiau activitatea normală și puteți începe să le spuneți altora despre amenințarea pe care tocmai ați experimentat-o, spune dr. Debar.
„Dacă stresul urcă și coboară în corp, ai încheiat ciclul. Nu există uzură, nici daune”, spune dr. Debar. „De fapt, probabil că este bine pentru tine, deoarece duce la o mai mare rezistență. Dacă ai trecut vreodată peste un eveniment stresant din viața ta, l-ai procesat pe deplin și ai încheiat acel ciclu, atunci următoarea experiență similară pe care o vei avea va fi mai blândă.”
Ce se întâmplă dacă treci printr-o fază de stres excesiv?
Cu toate acestea, atunci când cineva este în mod repetat supus unui stres prea mare, capacitatea de a reveni se diminuează încet, ea spune:
„Poți să fii stresat și să stai acolo mult timp. Acesta este momentul în care ești hipervigilent, dar și obosit și anxios. Sau, viața ți-a aruncat atât de mulți factori de stres, încât corpul tău nu răspunde adecvat fiecăruia. Lipsa de recuperare/restaurare și nu factorul de stres în sine provoacă daune.”
Uneori oamenii cred că ar fi mai bine să nu răspundă, adaugă dr. Debar, dar pe plan intern răspunsul la stres și inundația activităților sale interne încă se întâmplă. Pur și simplu rămân ascunși.
Stresul: Semnele că ești în pericol de supraîncărcare
Există mai multe semne că ați putea fi expuși riscului de suprasolicitare de stres. Este timpul să facem față, spune dr. Debar:
- Dacă stresul este neîncetat și continuu
- Dacă stresul tău pare scăpat de sub control și nu te poți relaxa sau simți că „treci pe pilot automat”
- Dacă ai dificultăți în a-ți regla emoțiile
- Dacă începi să… te ascunzi de viață și/sau de oameni
- Dacă aveți simptome fizice cum ar fi dureri de cap, dureri în piept, stomac deranjat, probleme cu somnul sau dacă vă îmbolnăviți mai des
- Stresul cronic poate avea efecte pe termen lung asupra sănătății. Persoanele care se confruntă cu simptome fizice persistente sau care constată că schimbările stilului de viață nu par să ajute ar trebui să consulte un psiholog, spune dr. Debar.
Sursa: onmed.gr