Ministerul Sănătății oferă prin circulară linii directoare pentru alimentația sănătoasă a copiilor mici din creșe și creșe, ca parte a efortului național de combatere a obezității.
Datele cercetării din ultimii ani demonstrează acest lucru Grecia este printre țările cu cele mai mari rate de obezitate infantilă la nivel mondialcu 37,5% dintre copiii de 2-14 ani sa aiba o greutate mai mare decat normal. Obezitatea poate afecta atât starea nutrițională, cât și dezvoltarea copiilor. Obezitatea infantilă este asociată cu o probabilitate crescută de deficit de fier și anemie feriprivă, poate provoca menarha precoce la fete, dar este asociată și cu probleme musculo-scheletice și respiratorii.
În plus, obezitatea are un impact și asupra sănătății mintale a copilului, prin stigmatizarea socială, afectând astfel negativ, printre altele, socializarea și performanța școlară a acestuia. În cele din urmă, este puternic asociată cu un risc crescut de hipertensiune arterială, colesterol crescut în sânge, rezistență la insulină și diabet de tip II, care la rândul lor reflectă debutul precoce al tulburărilor și complicațiilor clinice care de obicei rămân și continuă să își exercite efectul negativ asupra sănătății până la vârsta adultă.
Vârsta preșcolară și școlară sunt perioade critice pentru adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase, care pot fi menținute la vârsta adultă. Obiceiurile alimentare sănătoase adoptate încă de la o vârstă fragedă contribuie la prevenirea atât a obezității infantile, cât și a adulților, precum și a altor boli legate de alimentație (boli cardiovasculare, diabet de tip II, boli neoplazice etc.).
ARTICOLE CONEXE
Copiii preșcolari își petrec o mare parte din viața de zi cu zi în structurile de învățământ preșcolar și consumă cel puțin 2-3 mese pe zi în acestea. După cum a raportat Ministerul Sănătății, centrele de zi sunt cele mediu ideal pentru formarea obiceiurilor sănătoase și de aceea trebuie să promoveze alimentația sănătoasă și activitatea fizică și să întărească abilitățile copiilor pentru adoptarea acestor obiceiuri.
Conform prevederilor în vigoare, dietele stațiilor se întocmesc de către Medicul Pediatru al Stației și Dieteticianul-Nutriționist al Stației. În ceea ce privește managementul nutrițional al copiilor cu alergii și intoleranțe alimentare, afecțiunile menționate trebuie raportate de către părinți la Secție și la Medicul Pediatru, Dietetician – Nutriționist, precum și personalul stației, care trebuie să se asigure că copilul urmează o dietă modificată care nu include alimentele în cauză.
Alimente de evitat în creșe
Potrivit datelor din studiile naționale, copiii din țara noastră consumă zilnic cantități semnificative de alimente dense energetic, cum ar fi produse de panificatie (plăcintă cu brânză, pizza, croissant etc.), cofetărie (ex. ciocolată, bomboane) și gustări sărate (de exemplu, chipsuri).
Conform recomandărilor alimentare naționale, disponibilitatea acestor alimente ar trebui să fie limitată în dieta generală a copiilor și ar trebui să fie disponibilă numai în ocazii speciale. Aceste alimente conțin cantități semnificative de substanțe nutritive (cum ar fi zaharuri adăugate, acizi grași saturati, acizi grași trans, sodiu), al căror aport crescut este asociat cu obezitatea și bolile legate de dietă.
În special, aportul crescut de zahăr este asociat cu dezvoltarea cariilor dentare, a bolilor metabolice cronice și a creșterii în greutate. Conform datelor din studiul PAMEDY, riscul este un copil supraponderal este de 2,5 ori mai mare dacă consumă ≥10% din totalul caloriilor din zaharuri adăugatecomparativ cu copiii care consumă <10%. La nivel european, sursele de zaharuri libere sunt (în afară de zahărul obișnuit) mierea, siropurile și produsele de cofetărie, băuturile răcoritoare cu zahăr, sucurile de fructe și nectarurile de fructe.
Din motivele de mai sus, furnizarea de alimente procesate care conțin un conținut crescut de zaharuri adăugate, acizi grași trans saturati și produși industrial, sare, coloranți conservanți și îndulcitori artificiali ar trebui evitată în grădinițe, cum ar fi:
- lapte indulcit/ciocolata, deserturi cu iaurt, lapte de orez, creme ambalate,
- dulciuri, cum ar fi ciocolată, prăjituri, chifle, prăjituri etc.,
- produse de patiserie complexe (pizza, peignirli, crepe, croissante, prăjituri, dipsplăcintă cu brânză, plăcintă cu spanac, plăcintă cu șuncă, plăcintă cu brânză, plăcintă cu carne),
- tartine de ciocolata si tartine de nuci (tahini, unt de arahide) cu un continut ridicat de zaharuri adaugate,
- alimente prajite (cartofi, carne, peste, crochete etc.), margarina si unt,
- gustări sărate (chips, creveți etc.),
- mezeluri curate si alte carnuri procesate,
- băuturi răcoritoare și sucuri comerciale,
- sucuri naturale de fructe. Ar trebui făcută o distincție între fructele proaspete și beneficiile pentru sănătate ale consumului lor și sucuri de fructe proaspete, care sunt alimente bogate în zaharuri libere. Se recomanda ca statiile sa evite sa ofere sucuri naturale de fructe si sa prefere fructele proaspete. In plus, conform recomandarilor alimentare nationale, consumul de suc de fructe (chiar natural) este recomandat sa nu depaseasca 120ml (jumatate de pahar) pe zi (echivalentul a 1 portie de fructe).
- În final, se subliniază că este interzisă darea de miere copiilor sub 1 an, din cauza riscului de botulism.
Furnizare de fructe, legume și cereale integrale
Conform recomandărilor alimentare naționale, copiii ar trebui să mănânce cantități adecvate de alimente bogate în fibre alimentare în fiecare zi. Aportul de fibre alimentare contribuie la dezvoltarea microbiomului intestinal, la funcționarea normală și în cele din urmă la sănătatea intestinului, precum și la o sațietate suficientă.
Pentru copiii de 1-2 ani se recomanda consumul zilnic de 1 portie de fructe si 1 portie de legume iar copiilor de la 4 ani se recomanda consumul de 1-2 portii de fructe si 1-2 portii de legume. Totodata, se recomanda consumul zilnic de cereale (2-3 portii pentru copii pana in 3 ani si 4-5 portii pentru copii de la 4 ani) cu preferinta pentru cerealele integrale fata de cele procesate. În consecință, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, copiii cu vârsta cuprinsă între 2-5 ani ar trebui să consume zilnic cel puțin 250 g de fructe și legume și să consume cel puțin 15 g de fibre vegetale zilnic.
Totuși, conform datelor din studii recente din țara noastră la copiii preșcolari și de vârstă școlară, doar un mic procent dintre copii respectă recomandările pentru consumul de fructe și legume.
Pentru a crește aportul de fibre al copiilor preșcolari și pentru a educa copiii să mănânce o varietate de fructe, legume și cereale integrale, se recomandă dietele creșelor:
– Oferiți zilnic 1 porție de legume fie sub formă de salată crudă (ex. roșii, castraveți, varză), fie fierte (ex. broccoli) sau legume fierte (ex. fasole, dorada) preferând legumele de sezon. Deoarece sugarii și copiii mici au preferințe înnăscute pentru gusturile dulci și sărate și aversiuni pentru gusturile amare, îngrijitorii lor ar trebui să aibă răbdare și perseverență, astfel încât, prin administrarea repetată a unei varietăți de legume de la o vârstă fragedă să fie cultivată în aceste gusturiiar pe termen lung să-și crească preferința pentru legumele care reprezintă una dintre grupele alimentare de bază ale Dietei tradiționale mediteraneene cu o multitudine de acțiuni benefice pentru sănătatea lor. La urma urmei, un sugar sau un copil mic poate avea nevoie să experimenteze un nou gust de cel puțin 8 până la 10 ori înainte de a fi acceptat în sfârșit.
– Sa furnizeze zilnic 1 portie de fructe proaspete, preferand fructele de sezon si evitand administrarea de sucuri naturale de fructe.
– Să furnizeze zilnic cereale integrale (cereale pentru micul dejun, ovăz, paste, orez) și produse din cereale integrale (pâine, pâine prăjită), care conțin cantități mari de fibre benefice pentru sănătate, comparativ cu cerealele procesate – „albe” .
Citeste si:
Obezitate: zeci de noi medicamente de slăbit pe lista medicamentelor – când vor veni pe piață?
Diabet: Obiceiurile de somn care cresc riscul bolii cu 34% – Șase sfaturi pentru a le remedia
Diabet: „Undă verde” pentru rambursarea sistemelor de înregistrare a glucozei