Mulți dintre cei care s-au îmbolnăvit de coronavirus pot vedea amprenta virusului mult timp după ce și-au revenit. O altă constatare completează efectele sale negative și se referă la sănătatea creierului și speranța de viață.
După cum notează Adam Hampshire, profesor de neuroștiință la Imperial College din Londra, și David Menon, profesor și șef de anestezie la Universitatea din Cambridge, în articolul lor din The Conversation, boala severă cu COVID-19 are ca rezultat, de asemenea, o tulburare cognitivă similară cu cea care apare între 50 și 70 de ani și echivalează cu o pierdere de zece puncte pe scara IQ și 20 de ani de speranță de viață.
Acestea au fost rezultatele ultimelor lor cercetări, efectele specifice fiind încă detectate la peste șase luni după boală.
Simptomele COVID pe termen lung continuă să afecteze pacienții. În Regatul Unit, un alt studiu a constatat că aproximativ unul din șapte respondenți a avut simptome de deficiență cognitivă la 12 săptămâni după boală.
Dar chiar și boala ușoară afectează funcția cognitivă. Un studiu recent de imagistică a creierului a constatat că chiar și o boală ușoară poate micșora creierul. În paralel, concluziile unui mare proiect de cercetare, conform căruia persoanele care sufereau ușor, prezentau tulburări cognitive. Cu toate acestea, aceste probleme par să crească odată cu severitatea bolii.
Cercetătorii studiază
Cu scopul de a identifica amploarea acestui deficit cognitiv la pacienți, dar și de a înțelege în continuare relația acestuia cu boala severă și efectele psihologice ulterioare, cercetătorii s-au concentrat pe 46 de foști pacienți internați în paturi de o persoană sau în terapii intensive la Spitalul Addenbrooke din Cambridge, Anglia.
Ghidați de o platformă de evaluare care măsoară cu precizie diferite aspecte ale abilităților cognitive, cum ar fi memoria și atenția, participanții au fost supuși testelor cognitive corespunzătoare la aproximativ șase luni după boală. De asemenea, au luat în considerare nivelul de anxietate, depresie și simptome de stres post-traumatic ale pacienților.
Ei au descoperit că cantitatea de declin cognitiv a fost, în medie, similară cu cea observată la 20 de ani de îmbătrânire între 50 și 70 de ani. Aceasta echivalează cu o pierdere de zece puncte IQ.
În ceea ce privește rezultatele, foștii pacienți au fost mai puțin precisi și mai puțin rapid în prelucrarea datelor, comparativ cu lotul de control care nu avusese boala. Deși disfuncțiile specifice s-au diminuat treptat, ele au fost încă evidente până la zece luni de la internarea în spital.
După cum subliniază cercetătorii, oamenii după recuperare prezintă o gamă largă de tulburări de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea, stresul post-traumatic, oboseala, starea de spirit redusă și somnul perturbat, dar acestea nu au fost legate de disfuncții cognitive.
Ce mecanisme sunt responsabile în cele din urmă?
Cauzele declinului cognitiv după contractarea COVID-19 sunt probabil multifactoriale: aport insuficient de oxigen sau flux sanguin către creier, blocarea vaselor de sânge mari sau mici din cauza trombozei și sângerări microscopice. Cu toate acestea, există, de asemenea, dovezi care sugerează că vinovatul pentru afectarea creierului este răspunsul inflamator și răspunsul sistemului imunitar.
ygeiamou.gr
