Anxietate, singurătate, lipsă de somn… Cum sunt acești factori legați între ei și cum altfel ne-ar putea afecta în ceea ce privește noua pandemie de coronavirus?
Potrivit profesorului asociat de psihologie al Universității Rice, Christopher Fagundes, tulburările emoționale și funcționale de mai sus ne pot slăbi sistemul imunitar și ne pot face vulnerabili la COVID-19. Christopher Fagundes și-a concentrat interesul de cercetare asupra relației dintre sănătatea mintală și sistemul imunitar.
Potrivit acestuia, până acum studiile echipei sale științifice au oferit descoperiri importante despre cine poate face răceli sau boli respiratorii și cine este mai vulnerabil la boli. În acest context, ei au descoperit că stresul, singurătatea și tulburările de somn dăunează sistemului imunitar prin creșterea producției de citokine proinflamatorii, care sunt responsabile de apariția și menținerea inflamației. Producția crescută de citokine proinflamatorii poate provoca simptome prelungite ale infecției tractului respirator superior.
Cele de mai sus, potrivit profesorului, se aplică fără îndoială și în cazul COVID-19.
Studiile anterioare au arătat că persoanele sănătoase, neimunosupresive, care petrec mai puțin timp cu semenii lor (adică nu sunt foarte sociabili) și sunt expuse la virusul răcelii, au mai multe șanse să se îmbolnăvească și să aibă simptome mai grave decât cei care socializează mai mult.
Beneficiile socializării
Potrivit Dr. Fagundes, o posibilă explicație este că emoțiile pozitive contribuie la evitarea factorilor de stres și la un răspuns imun mai rapid, în ciuda faptului că extrovertiții care socializează cu mai multe persoane sunt expuși unui risc mai mare de a fi infectați cu un microb.
Este un paradox interesant în mijlocul pandemiei globale de COVID-19, având în vedere apelul din multe țări pentru izolare voluntară la domiciliu pentru a preveni răspândirea în continuare a virusului.
Anxietate și lipsă de somn
Un alt factor important care afectează sănătatea imunitară este privarea de somn, potrivit profesorului, întrucât un adult care nu are un somn solid de 7-9 ore pe zi este mai vulnerabil la boală.
Pe lângă consumul de alcool, natura locului de muncă și alți factori care duc la un somn prost, stresul psihologic pare să joace un rol important în calitatea somnului unei persoane.
Prin stres, profesorul se referă la stresul cronic care durează câteva săptămâni, nici la un singur eveniment stresant sau la câteva zile de stres, care nu face pe cineva mai vulnerabil la o răceală sau gripă.
Cum ar trebui să acționăm în cazul COVID-19
Dr. Fagundes a spus că cea mai bună modalitate de a atenua efectele dăunătoare ale singurătății și stresului în timpul pandemiei de COVID-19 este să rămânem în contact cu cercul nostru social, prietenii și familia, prin alte căi, cum ar fi apelurile video.
„Există unele dovezi că videoconferința este superioară apelurilor telefonice obișnuite în reducerea sentimentelor negative din cauza izolării, în principal din cauza contactului vizual”.
În plus, el a subliniat importanța adoptării unei rutine care să ajute la reglarea somnului și să permită o concentrare mai bună, o revizuire a situației mai puțin stresantă și o stare mentală mai bună.
O tehnică bună, potrivit profesorului, este să limităm timpul pe care îl petrecem gândindu-ne la o problemă la 15 minute pe zi și să ne înregistrăm gândurile pe hârtie.
În cele din urmă, el a subliniat necesitatea ca oamenii să identifice gândurile confuze care întăresc emoțiile negative, deoarece identificând aceste percepții false despre o situație pe care o văd altfel decât este în realitate, le pot contracara cu succes.
ygeiamou.gr
