În perioada 4-6 octombrie, la Hotelul Hilton din capitală a avut loc cel de-al cincilea Congres Național cu participarea internațională a Asociației Bulgare de Neurosonologie și Hemodinamică Cerebară.
Forumul a fost dedicat inovațiilor în diagnosticarea cu ultrasunete a sistemului nervos, cu accent pe accidente vasculare cerebrale.
Care este motivul pentru care accidentele vasculare cerebrale se numără printre principalele boli ale mortalității în Bulgaria, care sunt inovațiile în tratamentul lor și despre secretele îmbătrânirii active, vorbim cu academicianul prof. dr. Ekaterina Tityanova, șeful Departamentului „Diagnosticare funcțională Clinica Sistemului Nervos” din Academia de Medicină Militară – Sofia și președinte al Asociației Bulgare de Neurosonologie și Hemodinamică Cerebală.
Ekaterina Tityanova este profesor de neurologie, doctor în științe medicale, academician al Academiei Bulgare de Științe și Arte și academician al Academiei Regale de Științe și Arte Sârbe.
Este șeful Clinicii „Diagnosticarea funcțională a sistemului nervos” din cadrul Academiei de Medicină Militară – Sofia. Este membru al Consiliului Facultății și conduce Departamentul de la Facultatea de Medicină a Universității St. Kliment Ohridski”.
S-a specializat în universități prestigioase din SUA, Finlanda, Austria, Germania și Mexic. Are o producție științifică bogată. El este câștigătorul marelui premiu „Pythagoras” pentru contribuția generală la știință și al unui număr de premii științifice naționale și internaționale.
– Academician Tityanova, care sunt inovațiile în tratamentul accidentului vascular cerebral?
– Știrea este legată de așa-zisa tratamentul diferențiat al accidentelor vasculare cerebrale, care de mai bine de zece ani a inclus diverse proceduri de recanalizare.
Cea mai răspândită este tromboliza intravenoasă pentru accidentul vascular cerebral ischemic acut, în care o substanță specifică este injectată intravenos până la 3-4,5 ore de la apariția acesteia, descompunând trombul care a blocat artera.
Tromboliza venoasă poate fi îmbunătățită cu tratament endovascular, care include diverse tehnici de recanalizare prin cateterizarea arterei la locul trombozei – tromboaspirație (aspirația trombului cu ajutorul unui dispozitiv specific), extracția mecanică a trombului/trombectomie (înlăturarea trombului cu ajutorul stent retrievers) .
Aceste metode pot fi aplicate până la a 6-a oră de la debutul AVC și sunt efectuate de o echipă interdisciplinară doar în centre de înaltă tehnologie.
Iată cum puteți reduce cu ușurință riscul de atac de cord și accident vascular cerebral
– Aceste tratamente se aplică în Bulgaria?
– Din fericire, da. Tromboliza venoasă este disponibilă în toată țara – aproape toate spitalele au căi clinice pentru aceasta.
Cu toate acestea, procedurile endovasculare pot fi aplicate doar în câteva centre care sunt de înaltă tehnologie. La Academia Medicală Militară am achiziționat recent echipamente de ultimă generație capabile să efectueze astfel de proceduri.
Cel mai important pentru tratamentul cu succes al accidentului vascular cerebral acut este ca pacientul să fie spitalizat în primele trei ore de la apariția acestuia.
În acest scop, trebuie cunoscut momentul exact de apariție a simptomelor cerebrale, deoarece tromboliza venoasă poate fi efectuată până la 4,5 ore de la debutul AVC.
Procedurile endovasculare oferă o fereastră terapeutică puțin mai extinsă – până la a șasea oră. Dacă pacientul intră mai târziu în spital, nu poate beneficia de aceste noi metode de tratament.
În Bulgaria, procentul de trombolize venoase variază între 1-2% față de 25% în țări precum Austria și Germania.
Motivul principal pentru aceasta este spitalizarea tardivă a pacienților cu AVC cerebral acut – mai mult de 90-95% dintre aceștia sunt internați în spital după cea de-a 6-a oră de la producerea accidentului, când nu se poate aplica un tratament diferențiat.
Acad. Prof. Dr. Ekaterina Tityanova
– Care sunt primele simptome ale unui accident vascular cerebral?
– Simptomele sunt foarte diferite, cum ar fi pierderea bruscă a vorbirii, slăbiciune bruscă a membrelor, eșalonare, dureri de cap, greață, vărsături etc.
Cel mai important este să cunoaștem momentul apariției lor, iar oamenii ar trebui să fie instruiți să recunoască aceste simptome.
Dacă pacientul este conștient, ar trebui să noteze momentul incidentului, dacă este inconștient și ruda lui este prin preajmă, ar trebui să noteze și ora incidentului.
Acest lucru este esențial în alegerea unei abordări de tratament.
– Sunteți șeful Clinicii de Diagnosticare Funcțională a Sistemului Nervos din cadrul Academiei de Științe Medicale, care sunt cele mai frecvente boli neurologice pe care le întâlniți în clinica dumneavoastră?
– Bolile periferice ale sistemului nervos, sau așa-numitele, sunt cele mai frecvente în ambulatoriu. discopatie, radiculită, nevralgie etc.
Ele reprezintă peste 70% din practica în ambulatoriu. În secțiile de urgență, pe primul loc sunt accidentele vasculare cerebrale, iar 85% dintre acestea sunt ischemice din cauza lipsei de sânge în anumite zone ale creierului.
Unele dintre ele pot supraviețui și nu necesită metode de tratament specifice, dar o parte dintre ele sunt nesupraviețuitoare și în ele beneficiul noilor metode moderne de tratament este cel mai mare – pacientul poate trăi și fără deficit neurologic sau minim.
– Până nu demult, Bulgaria a fost printre „lideri” în mortalitatea prin accidente vasculare cerebrale, mai este cazul?
– Aceasta este o tendință care persistă de mai bine de 30 de ani. Ne aflăm pe unul dintre primele locuri din lume în ceea ce privește mortalitatea prin accidente vasculare cerebrale, iar în Bulgaria persistă tendința ca accidentul vascular cerebral să fie a doua cauză de deces după bolile de inimă.
6 cauze ale accidentului vascular cerebral Oamenii le ignoră
– Și care este motivul pentru asta?
– Problema este complexă. În primul rând, este incidența mare a hipertensiunii arteriale combinată cu ateroscleroza, care se tratează cu întârziere, numai după ce pacientul prezintă simptome.
Ne lipsește așa-zisul prevenția primară, în care o persoană sănătoasă își menține sănătatea prin schimbarea stilului de viață și evitarea factorilor de risc care ar declanșa îmbolnăvirea.
În cele mai multe cazuri, pacientul vine la spital după apariția simptomelor clinice și abia apoi își dă seama că suferă de o boală.
Apoi se efectuează prevenirea secundară, al cărei scop este protejarea pacientului de incidentele ulterioare.
Alți factori care cresc riscul de accident vascular cerebral sunt prezența diabetului zaharat, a bolilor de inimă, a obezității, a dislipidemiei – colesterol ridicat, diverse experiențe stresante negative, obiceiuri dăunătoare precum fumatul, consumul excesiv de alcool, activitatea motrică redusă etc.
Este important de știut că acești factori pot fi identificați prompt și controlați în mod adecvat.
– În ce măsură îmbătrânirea populației este și un factor al acestor boli?
– Îmbătrânirea populației este observată în întreaga lume. Bulgaria este o țară cu o speranță de viață relativ scăzută – este o medie de 74,8 ani, femeile trăind în medie 78,4 ani și bărbați – 71,4 ani. În țări precum SUA, Germania și Austria, speranța medie de viață este de peste 80 de ani.
– Până de curând, ne lăudam că suntem printre țările cu cei mai mulți centenari…
– Așa e. Bulgaria este una dintre țările cu peste 250 de centenari, iar unul dintre factorii pentru aceasta este genele bune. Se știe că speranța de viață este codificată în așa-numitul telomeri, pentru care a fost distins cu Premiul Nobel.
Telomerii sunt capetele cromozomilor care se scurtează cu fiecare diviziune celulară până ajung la o lungime în care celula nu se mai poate diviza și moare.
Lungimea telomerilor la naștere și viteza cu care se scurtează sunt determinate de gene – astfel fiecare persoană are un număr de zile codificat genetic și o durată de viață.
În acest sens, oamenii cu gene bune, precum centenarii noștri, au șanse mari de a ajunge la o vârstă foarte înaintată și, de obicei, se îmbolnăvesc mai rar.
– Toată lumea va trăi până la o anumită vârstă, dacă vrea Dumnezeu, chiar mai mare, dar întrebarea este cum să îmbătrânim activ?
– Îmbătrânirea activă este o misiune a secolului 21 pentru întreaga lume și poate fi atinsă printr-o pregătire individuală continuă, intensivă și orientată specific la toate vârstele
Această dietă reduce riscul de deces prin cancer, accident vascular cerebral și boli de inimă cu 30%
Se recomandă ca la fiecare cinci ani după vârsta de 60 de ani fiecare persoană să dobândească o nouă abilitate pe care nu o avea înainte – prin reorganizarea, antrenarea și activarea celulelor stem cerebrale, creierul continuă să fie menținut tânăr.
Un alt factor este socializarea și resocializarea. Comunicarea dintre oameni și gândirea pozitivă sunt factori care extind posibilitatea unei persoane de a atinge limita de vârstă care este codificată genetic.
– Ce este terapia prin artă și la cine ajută?
– Terapia prin artă este o nouă direcție în neuroreabilitare, care vizează două grupuri de oameni. Primul este vârstnicii sănătoși care, prin terapia prin artă, își dau sens vieții, creează creativitate care îi face folositori pentru ei înșiși și pentru ceilalți.
Al doilea grup sunt pacienți cu diferite boli, inclusiv accident vascular cerebral.
S-a demonstrat că în anumite tipuri de accidente vasculare cerebrale – în special cele localizate în emisfera cerebrală dreaptă – după ce au trăit un astfel de incident, unii pacienți dezvoltă noi abilități creative.
Acești pacienți beneficiază foarte mult de pe urma terapiei prin artă – în cazurile în care sunt paralizați și incapabili să meargă, este o modalitate de a se realiza, de a comunica cu creativitatea lor, de a se resocializa și de a avea încrederea în sine pentru a continua să trăiască activ.
Rumiana Stefanova