În zilele noastre, din ce în ce mai des avem tendința de a avea încredere orbește în calitatea unui produs, atâta timp cât pe etichetă scrie „bio” sau „eco”. Sensul este bun, atâta timp cât corespunde întotdeauna realității. Din păcate, nu este cazul – de cele mai multe ori suntem păcăliți de o serie de trucuri de marketing. Și în cele din urmă se întâmplă că, chiar și atunci când un produs este cu adevărat organic, să nu mai credem în el.
Alimentele ecologice devin din ce în ce mai populare în rândul consumatorilor, în ciuda prețurilor lor semnificativ mai mari în comparație cu alte produse alimentare de pe piață. Astăzi, piața alimentelor bio este suprasaturată și știm că produsele foarte căutate sunt și primele care au „onoarea” de a avea variantele lor de mentă. Și sunt, desigur, mereu în detrimentul celui care le cumpără! De aceea vă spunem în fiecare număr, nu vom face o excepție în acesta – fiți vigilenți când cumpărați și mai ales fiți interesați de proveniența produselor selectate.
Etichete înșelătoare
De multe ori găsești produse bio adevărate, care cu siguranță au certificat de calitate garantată. Nu sunt însă puțini falsificatorii care înșală cu succes consumatorii cu etichete precum „eco”, „bio”, „bio” etc.
Se dovedește că unul dintre principalele motive pentru care piața este plină de produse de acest tip, despre care se pretinde că sunt organice, dar de fapt nu sunt, își are rădăcinile în schimbarea a trei legi. Una dintre ele este legea alimentară. În comparație, înainte de modificări, cerința era ca etichetele „bio”, „eco” și „organic” să poată fi scrise doar pe mărfurile produse de companii certificate ecologice. Aceste cerințe au rămas însă doar pentru mărfurile cu eticheta „bio”. Aceasta înseamnă că fiecare producător are posibilitatea de a scrie pe etichete denumirile „eco”, „organic” și „bio”, calificându-le drept produse naturale. Și pentru consumator, garanția calității devine din nou discutabilă, în principal din cauza lipsei de informații reale despre piața bunurilor relevante.
Pana acum se monitorizeaza doar ce se produce, dar nu cat, si ce anume se vinde! Prin urmare, o idee bună ar fi ca Institutul Național de Statistică să înceapă să culeagă informații despre piața așa-ziselor bunuri ecologice.
Certificate false
Faptul este că alimentele ecologice distrug încet, dar sigur piața pentru produse ecologice adevărate – cele pe care le putem numi de fapt organice. O practică vicioasă alarmantă pe care o aplică un număr de producători, de exemplu, este cumpărarea de certificate false pentru produsele lor. În acest fel, își vând mentările eco-alimentare la prețuri mult mai mici decât cele reale, lansându-le efectiv pe piață.
Falsificarea certificatelor pentru produse ecologic curate este la apogeu la noi. Rezultă că nu lipsesc funcționarii corupți din Ministerul Agriculturii, care furnizează documentele necesare pentru vreme negativă. Pentru informarea dumneavoastră, pentru eliberarea unui certificat autentic este necesar un minim de 2 ani, timp în care sunt îndeplinite toate cerințele legii. Producătorii sinceri știu că așteptarea merită.
Laboratoarele private eliberează și certificate false pe kilogram
Acest lucru duce la cazuri absurde în care în străinătate sunt prinse alimente periculoase bulgare, care au toate actele necesare în țara lor. De exemplu, recent în Marea Britanie au descoperit un lot de ciuperci radioactive din Bulgaria, care de altfel au certificate că sunt un produs ecologic curat.
Lipsa culturii de consum în rândul majorității bulgarilor nu numai că sprijină, dar și stimulează producătorii neloiali. Probabil că este clar pentru toată lumea că iaurtul la prețul de 0,80 cenți nu poate fi organic
Adesea, însă, nu numai prețul scăzut, ci și o inscripție precum „prietenos cu mediul”, sunt destul de suficiente pentru a induce în eroare clientul. Multe magazine nu necesită întotdeauna documente de calitate. Prin urmare, puteți întâlni cu ușurință pâine falsă din mai multe cereale și secară, fasole „smilian” din China, pătrunjel „grădina bunicii” care este de fapt produs în Etiopia etc.
Potrivit dr. Lubomir Kulinski de la Agenția Bulgară pentru Siguranța Alimentelor, actuala Lege alimentară nu are o sancțiune penală adecvată pentru infractorii în domeniul fraudei alimentare. Acest lucru se dorește să se întâmple în proiectul de lege alimentară, dar este încă doar la nivel de primă lectură în Adunarea Națională.
Este mai mult decât clar că legislația bulgară are nevoie de un cadru legal adecvat prin care să poată fi aplicată întreaga pondere a legislației europene în domeniul fraudei alimentare. Consumatorii trebuie să învețe, așa cum am spus la început, să detecteze frauda alimentară. Le putem împărți condiționat în trei categorii:
1. Omisiuni deliberate în conținutul etichetelor /și prezența conținutului înșelător/.
2. Mențiuni nefondate privind efectele asupra sănătății.
3. Etichete „bio” și „eco” false.
Ministrul Agriculturii și Alimentației, prof. Hristo Bozukov, admite că în Bulgaria nu există încă o bază legală clară pentru clasificarea actelor precum frauda, inducerea în eroare, inducerea în eroare a consumatorilor, precum și sancțiunile pentru informațiile false de pe etichetă. Potrivit acestuia, există și un vid juridic la nivelul Uniunii Europene. Cu toate acestea, în noul proiect al Legii alimentare, pentru prima dată, este precizat ceea ce constituie fraudă alimentară și este prevăzută o amendă pentru infractorii.
„Niciun alergen listat – nicio problemă”
Lacunele enumerate includ cu siguranță lipsa unui control suficient – și acest lucru, la rândul său, creează cu siguranță condiții pentru dezvoltarea sectorului gri. Consumatorii, de exemplu, nu sunt complet conștienți de conținutul de amidon al multor produse lactate și conserve de carne. De aceea este ușor de constatat că, deocamdată, piața alimentară bulgară se dezvoltă sub deviza: „Niciun alergen nu este listat – nicio problemă”.
Iată un alt exemplu – nici măcar nu bănuiți prezența glutenului în produsele de pâine și paste. Cu toate acestea, glutenul nu se găsește doar în grâu, ci și în multe alte culturi agricole, cum ar fi ovăzul, orzul, spelta, inclusiv alimentele gata preparate. Și glutenul nu este declarat pe etichete!
Recent, pe piata au aparut si pulpe de pui fierte-afumate din aripioare. Printre delicatesele din peste se ofera caviarul ersatz colorat, prezentat ca icre natural negru sau rosu. Diferiți pești oceanici sunt declarați drept Marea Neagră, iar fileurile de rechin drept fileuri de sturioni. Exemplele pot continua cu falsurile de pâine multicereală și de secară, imitații de miere, ciocolată, ulei de măsline și oțet de vin.
Multe dintre produsele de pe rafturile magazinelor sunt prezentate ca fiind organice sau „produse într-o zonă ecologică”. Conform Regulamentului 834, produsele ecologice sunt doar cele care sunt obținute din producție ecologică certificată!
