Dr. Alexander Kolevski este șeful Laboratorului Central de Microbiologie (CLM) al Aleksandrovska UMBAL, a cărui echipă efectuează activități de diagnostic microbiologic și consultativ în ceea ce privește terapia cu antibiotice. Misiunea principală a CLM este de a îmbunătăți îngrijirea persoanei bolnave prin furnizarea în timp util, cu spectru larg și fiabil de diagnostic microbiologic al infecțiilor bacteriene, fungice și virale la persoana cu localizare diferită.
Dr. Alexander Kolevski și cu mine comentăm o problemă foarte serioasă la scară globală – rezistența bacteriană.
– Dr. Kolevski, a devenit clar că laboratorul dumneavoastră este singurul din Bulgaria care a fost invitat să participe la un studiu internațional pe tema rezistenței bacteriene. Vă rog să-mi dați mai multe informații.
– Laboratorul Central de Microbiologie de la UMBAL „Alexandrovska” este singurul din Bulgaria care a fost invitat să participe la cele mai prestigioase studii internaționale de urmărire a rezistenței bacteriene – SMART STUDY MSD and Antimicrobial Testing Leadership and Surveillance – ATLAS/Pfizer. SMART și ATLAS sunt două dintre cele mai mari studii din lume privind rezistența bacteriană.
Până acum, Bulgaria nu a fost pe harta acestor studii. Se găsesc în aproape toate țările din jurul nostru – Serbia, România și Grecia. Din acest an, am început deja munca cu participarea la aceste două studii. Din anul viitor 2023 vor exista date în aceste două studii despre rezistența la antibiotice în Bulgaria. Și asta ne va oferi o mulțime de informații despre tulpinile bacteriilor mai rezistente care există în țara noastră.
– De când a devenit rezistența bacteriană o problemă atât de mare?
– Se poate spune ca problema rezistentei bacteriene a inceput deja odata cu administrarea primei doze de penicilina. Pentru că bacteriile au numărul, resursele și mecanismele de apărare necesare pentru a construi rezistență la orice antibiotic.
Și, în principiu, problema rezistenței bacteriene a început poate la mijlocul până la sfârșitul anilor 1980. Este încă relevantă până în ziua de azi și devine din ce în ce mai serioasă. Din simplul motiv că bacteriile au nevoie de un timp mult mai scurt pentru a dezvolta rezistență decât ne trebuie pentru a produce o nouă clasă de molecule de antibiotice.
Adică această cursă se pierde a priori din simplul motiv că bacteriile se înmulțesc extrem de repede. Mutațiile acestora, care provoacă rezistență bacteriană și sinteza enzimelor care descompun moleculele de antibiotice, apar mult mai repede decât poate fi produsă o moleculă de antibiotic fundamental nouă.
Antibioticele sunt abuzate în spitalele din Bulgaria
Și de aici încolo au început să apară tulpini pur evolutive, polirezistente, care nu sunt sensibile la niciun antibiotic cunoscut de noi. Potrivit OMS, în 2050, 10 milioane de oameni vor muri anual din cauza unor tulpini rezistente la multidrog.
Perspectivele nu sunt deloc bune, ceea ce, la rândul său, ar trebui să conducă la unele măsuri care trebuie luate nu numai la nivel pur medical. Trebuie luate măsuri serioase și la nivel de stat pentru a proteja, la figurat vorbind, antibioticele. Pentru că antibioticele sunt agenți terapeutici cu o concluzie ieșită dinainte.
Mai devreme sau mai târziu, bacteriile vor dezvolta rezistență la orice antibiotic.
– Voi, specialiştii, cum veţi contracara această rezistenţă bacteriană din ce în ce mai mare?
– Antibioticele ar trebui eliminate din așa-numitul „frunza verde”, asemănătoare cu preparatele pentru oncologie și să creeze protocoale absolut stricte pentru prescrierea acestora de către medici. În spitalul nostru există deja și încă se introduce o listă de antibiotice stabilită, conform căreia antibioticele sunt prescrise după un anumit algoritm, fără excepții. Inca functioneaza acum.
O astfel de abordare ar trebui să existe în fiecare spital. Iar la nivel guvernamental, antibioticele ar trebui eliminate de pe „lista verde”, prin scrierea unor reguli absolut precise, clare, specifice conform cărora aceste medicamente ar trebui prescrise.
Și celălalt lucru care este important de spus: microbiologia ca activitate pur de diagnostic a avansat în așa măsură încât dacă în urmă cu 10 ani s-a obținut un rezultat microbiologic în 48-72 de ore, acum există oportunități de a scurta această perioadă la 24 de ore. ceas. Laboratorul nostru dispune de astfel de echipamente, datorită cărora puteți obține rezultatul microbiologic, precum și sensibilitatea la antibiotice în timpul zilei. Adică dacă ești testat astăzi, a doua zi ai un rezultat microbiologic, plus date de sensibilitate la antibiotice. Și de acolo, apoi poate fi prescrisă terapia adecvată.
Persoana competentă trebuie să explice părinților că până la ieșirea examenului microbiologic al copilului, până la efectuarea unui test rapid, nu se poate aprecia dacă trebuie sau nu prescris un antibiotic. În prezent avem teste rapide pentru infecții virale, ale căror rezultate sunt disponibile în 20 de minute. Dacă după acele 20 de minute i se spune că copilul are un virus respirator esențial, sau un adenovirus, sau gripă A, sau gripă B (sunt cele mai frecvente), adică o infecție virală, de ce ar trebui să-i administreze un antibiotic .
– Deci tratamentul ar trebui să fie cu antibioticul potrivit?
– Da, cu antibioticul potrivit, și nu doar pentru a prescrie pacientului medicamente pentru că a avut febră. Antibioticul nu este un antipiretic. Acest lucru ar trebui să fie clar și antibioticele trebuie prescrise în întregime și numai în funcție de rezultatul microbiologic. Pentru că antibioticele nu sunt prescrise pentru infecțiile virale.
Consecințele terapiei cu antibiotice în timpul covid, de exemplu, se vor vedea în următorul an sau un an și jumătate. Sunt absolut sigur că cel puțin o treime dintre pacienții cu coronavirus tratați cu antibiotice și eliberați din spital au în ei tulpini bacteriene multirezistente. Ei nu știu încă, pentru că multe bacterii trăiesc pe corpul uman ca floră saprofită.
Carne de la magazin – câte antibiotice sunt în ea?
Nu vorbesc de perioada covid-waves. Noi, de fapt, continuăm să trăim în vremea covidului. Faptul că întreaga Europă a declarat că nu există covid nu înseamnă că este. Există covid și situația nu va fi roz în toamnă. Cel puțin asta prezic eu. Dar oricât de mult ne asigură că covid-ul este sub control, nu există așa ceva.
Pentru Bulgaria în special, pot spune că cu 30% vaccinată, următorul val covid, următoarea tulpină nu este cunoscută, în ce mod va afecta societatea bulgară. Covidul nu s-a terminat, o pot spune destul de clar și sigur, pentru că Laboratorul Central de Microbiologie continuă să facă teste și multe dintre ele sunt pozitive. Iar statisticile care sunt publicate efectiv pe Portalul Unificat de Informare sunt doar pentru pacienții care sunt internați în spital și au plângeri. Dar practic, covidul nu s-a terminat.
– Nu vom înceta să reamintim că covidul nu a dispărut. Și se va schimba algoritmul de tratament pentru această boală insidioasă? Nu a existat un protocol uniform de tratament în valurile anterioare.
– Până acum nu a existat un protocol uniform. Momentan nu există nici departamente covid, acestea au fost închise. Dar în discuțiile cu colegii cu care am petrecut cei doi ani de pandemie, este clar că protocoalele vor fi schimbate și actualizate dacă va mai exista un alt val de covid. Și va exista, fiți siguri. Pentru că cu toate aceste măsuri care s-au luat lucrurile s-au relaxat foarte mult – hai, acum e vară, oamenii sunt la soare și la mare. Dar în momentul în care începe să vină toamna – septembrie-octombrie, cel mai probabil ne va lovi un nou val și prevăd că vor fi din nou mai mult de 10% infectați.
În prezent facem cercetări, adică încercăm să facem un fel de algoritm care să prezică când să se administreze următoarea doză de vaccin covid. Oamenii din lume lucrează pentru asta, pentru a pune o a patra, a cincea doză…
Anglia, de exemplu, își permite să relaxeze absolut toate măsurile, pentru că au 85% vaccinate. Ce facem cu cei nevaccinati, indiferent de faptul că s-au îmbolnăvit, pentru că sunt cazuri de covid pentru a treia și a patra oară?
Iar referitor la terapia cu antibiotice, care este tema noastră, pot spune că la pacienții covid ar putea ajuta doar în 14% din cazuri când există o infecție bacteriană suprapusă (suprapusă). Nu putea contribui cu nimic altceva.
Ar trebui să îndemnăm oamenii să se vaccineze, dar înțelegeți că a crea impresia că nu există covid face cumva ca toată această campanie de vaccinare împotriva bolii să nu aibă sens.
Yana BOYADJIEVA
