Dr. Dr. Kamen Danov, este specialist în gastroenterologie, endoscopie gastrointestinală, ecografie abdominală. Dr. Danov este șef de secție la UMBALSM „Pirogov. A lucrat la UMBAL „Sf. Ivan Rilski” și în spitalul „Alexandrovska”.
A absolvit Universitatea de Medicină-Sofia cu mențiune și s-a specializat și în gastroenterologie acolo. A urmat cursuri de endoscopie gastrointestinală la UMBAL „Tsaritsa Yoanna-ISUL” și Spitalul Universitar „Lozenets”.
A urmat cursuri și specializări în ecografie abdominală la Tsaritsa Yoanna-ISUL, Aleksandrovska și Shen Zhen UMBAL, China. Și-a susținut teza în domeniul hemostazei în ciroza hepatică.
Este membru al Societății Bulgare de Gastroenterologie cu Endoscopie Gastrointestinală; al Societății Europene pentru Cercetarea Ficatului; al Asociaţiei Bulgare pentru Ecografie în Medicină. Este autorul a numeroase articole științifice și de popularizare.
Subiectul conversației noastre de astăzi este complicațiile post-covid în zona tractului gastrointestinal și a ficatului. Accentul se pune pe cazurile recent crescute de sângerare la stomac.
– Dr. Danov, într-un interviu pentru ediția noastră în urmă cu mai bine de un an, ați indicat sângerarea stomacului ca fiind cea mai frecventă complicație a covidului. Care este situația de astăzi?
– În general, imaginea privind morbiditatea și problemele legate direct de toate tulpinile de infecție cu SARS-CoV-2 nu s-a schimbat. Singura evoluție a situației aș spune este că au apărut noi state. Într-un fel, odată cu scăderea morbidității, a început să crească numărul pacienților care se află în proces de extubare din secțiile de terapie intensivă.
Pe de o parte, ceea ce observăm este prevenirea largă cu diverse medicamente care au efect antiagregant plachetar, cel mai adesea este vorba de aspirina. În plus, este în creștere numărul persoanelor care au infecția de mult timp, sau care au fost vaccinate și nu au făcut-o, dar care aplică și acest tip de profilaxie, pentru a preveni afecțiunile trombotice.
– Presupun că ei aplică în mod arbitrar o astfel de profilaxie?
– Unii voluntar, alții – după ce a fost prescris de un medic. Problema este că iau un agent antiagregant plachetar mai mult timp fără să ia un gastroprotector, adică un preparat pentru a proteja stomacul. Și utilizarea pe termen lung a unui astfel de agent antiplachetar, care, desigur, irită stomacul, duce la un risc mai mare de sângerare din tractul gastrointestinal. Dar mă grăbesc să spun imediat că acest tip de pacient nu a scăzut, doar că profilul lor este diferit. Și anume – un număr mai mare de oameni sănătoși sau de pacienți care și-au revenit de mult timp după coronavirus. Și, important, nu prezintă complicații severe.
Ei pot avea semne de post-covid sau așa-numitul sindrom long-covid, dar asta este tot. Problema este că sângerarea este mai des observată la astfel de pacienți, tocmai pentru că aceștia folosesc profilaxia antiplachetă. Adică nu aceștia sunt pacienții afectați de la începutul pandemiei, din valul anterior și anterior din secțiile covid cu infecție activă, care au primit și această complicație – sângerarea.
Continuam cu aparitia unui alt tip de pacient care este in stare foarte grava. Vorbim de pacienții care au fost intubați din timp cu 3-4 luni. Au, de asemenea, un tip special de tulburare de coagulare a sângelui, pe fondul unei afecțiuni septice. Acești pacienți au dezvoltat diverse complicații ale pneumoniei atipice, ale pneumoniei virale cu o suprapunere, aș spune, de o mare varietate de infecții bacteriene.
Pacienți care au fost sub ventilație mecanică de mult timp și sunt acum în proces de extubare. Vorbim de pacienti care sunt traheostomizati, adica au o traheostomie permanenta pentru a trece la diferite moduri de respiratie asistata. Ceea ce înseamnă că acești pacienți respiră oarecum singuri, dar dispozitivul trebuie să-și susțină volumul respirator.
Acesta este un proces pe care anestezistii îl folosesc pentru a obține o respirație spontană la un moment dat și pentru a extuba acești pacienți. La acești pacienți, observăm afecțiuni severe de sângerare, care adesea nu sunt legate de stomac, ci în principal de colon. Permiteți-mi să clarific că în acest caz vorbim de episoade abundente de sângerare din boala hemoroidală de bază, preexistentă, diverse alte afecțiuni, exacerbare sau prima depistare a bolii inflamatorii intestinale. Acestea sunt boala Crohn și colita ulceroasă.
– Dr. Danov, ce este colita pseudomembranoasă?
– Da, ar trebui să discutăm și despre colita pseudomembranoasă, care este o altă boală. Aceasta este o afecțiune care este de obicei asociată cu administrarea de antibiotice. Aici vreau să subliniez cauza, este așa-zisa clostridium difficile. Rețineți că microbiomul care rezidă în intestin are o funcție foarte serioasă.
Arsurile la stomac sunt un flagel pentru toată lumea, dar iată ce trebuie făcut!
Timp de mulți ani, s-a crezut că acestea nu erau aproape nicio bacterie care trăiește în intestin și ajută la digestie. Cu toate acestea, se dovedește, și din ce în ce mai multe cercetări materiale și științifice adună dovezi că funcția normală a microbiomului este de fapt legată de controlul rezistenței la insulină. Adică, diabetul este și o afecțiune care este asociată cu modificări patologice ale microbiotei, cu cantitatea și diversitatea acestor microorganisme.
Atât dermatita atopică, cât și astmul sunt direct legate de starea microbiomului. Rețineți că, după ce ați luat un antibiotic, este nevoie de 2 ani pentru ca modul natural al organismului de a restabili acele bacterii care trăiesc în mod normal acolo. Poate că nu ați auzit, dar ca număr sunt 1 cu 14 zerouri, imaginați-vă ce cantitate este.
Pentru a reveni la bacteriile clostridium, care trăiesc în mod normal în intestin, dar în cantități mici. Din fericire, acțiunea sa patologică este oprită de alte microorganisme, pe care convențional le putem numi bune. Cu toate acestea, atunci când încep să scadă, același clostridiu crește în cantitate. Și apoi există o infecție clostridiană care provoacă colita pseudomembranoasă despre care vorbim.
Aici trebuie să subliniez că până în urmă cu ani în urmă am întâlnit doar câteva cazuri pe an de colită pseudomembranoasă. Iar când a venit un pacient cu această boală, s-au adunat colegii, respectiv studenți și specialiști, care au fost instruiți.
Deoarece aceasta este o afecțiune rară, să vezi un astfel de pacient, să știi cum este tratat, să fii conștient. Cu toate acestea, acum frecvența acestei boli este de așa natură încât ne confruntăm literalmente cu o infecție clostridiană în fiecare zi. Și este deosebit de gravă la pacienții care se află în secția de terapie intensivă de tratament de terapie intensivă, deoarece acolo, din motive obiective, nu există nicio modalitate de a se retrage și de a nu aplica tratamentul cu antibiotice.
Dr. Kamen Danov
– Ați putea comenta efectele coronavirusului până în prezent și asupra ficatului?
– Avem pacienti pe care continuam sa-i monitorizam si care refac starea ficatului mai mult sau mai putin in aproximativ jumatate de an dupa recidiva infectiei. Le tratăm într-un mod general standard, respectând principiile tratamentului hepatoprotector. Adică unul care susține ficatul. Și administrarea de tratament care este utilizat în diferite hepatite toxice sau infecțioase, cum ar fi medicamente separate pentru a provoca recuperarea ficatului.
Contribuie la restabilirea funcției normale a membranei și a activității metabolice a celulei hepatice. Adică respectăm acest principiu și cred că tratamentul are succes, pentru că mai mult sau mai puțin cea mai lungă perioadă în care se observă o recuperare completă, după cum v-am spus, este de obicei la 6 luni după ce a recidivat infecția.
Observam destul de multe persoane, cel putin in centrul nostru, in acest stadiu circa 700 de persoane, care sunt in aceasta stare, cu complicatii asemanatoare. Poate că complicațiile hepatice, atunci când sunt primare, adică atunci când au apărut și sunt legate de infecție, sunt, aș spune, ceva mai ușoare și mai ușor de tratat. Desigur, problema cu pacienții care au boală hepatică cronică (cu ciroză hepatică, cu hepatită autoimună, cu hepatită cronică virală) este mai gravă.
Cu ei, observăm mai des o agravare mai gravă a bolii, ceea ce necesită măsuri mai active. Desigur, la bolnavii foarte grav, poate apărea o progresie mai rapidă și căderea într-o stare de insuficiență hepatică deja cronică, care pune viața în pericol.
– Care sunt cele mai importante recomandări și sfaturi ale tale despre cum să ne protejăm tractul gastrointestinal?
– Ceea ce am spus mereu este că o dietă moderată la o persoană sănătoasă este mecanismul cheie pentru păstrarea stării și funcției tractului gastrointestinal. O persoană sănătoasă ar trebui să mănânce o dietă variată, să aibă zile cu alimente mai ușoare. Dacă mănâncă carne de 2-3 ori pe săptămână, ar trebui să existe zile în care mănâncă pește și mâncare slabă. Pentru a evita prăjelile, în special carnea (substanțele toxice din ele sunt binecunoscute).
7 tipuri de dureri de stomac pe care nu ar trebui să le ignorați
Și când este necesar să faceți profilaxie cu diferite medicamente, în special cu cele care au consecințe negative asupra stomacului, ascultați cu atenție sfaturile medicului dumneavoastră. Este necesar să luați profilactic și pentru stomac.
Un alt sfat: plimbați-vă dacă nu puteți face mișcare. O plimbare spre casă de la serviciu, 8-10 mii de pași pe zi, chiar și mersul pe îndelete, sunt extrem de benefice pentru organism.
– Să nu uităm să ne amintim de abuzul de alcool, care afectează atât stomacul, cât și intestinele, cu atât mai mult ficatul…
– Da, acum așteptăm și sărbătorile de Paște, când sunt mai multe zile libere, când cei dragi, rude și prieteni, care nu s-au mai văzut de mult, se adună la mese grele. De obicei, obiceiul de zi cu zi al unui bulgar este o masă mare cu mâncare și alcool. Pe cât posibil, abțineți-vă de la abuz, în special cei care postesc.
Știm, a devenit foarte la modă să postești. O restricție serioasă atât în ceea ce privește cantitatea, cât și tipul de hrană este foarte înfricoșătoare, adică o persoană care moare de o lună sau mai mult, deoarece mulți oameni folosesc acest lucru și pentru scăderea în greutate, masa corporală, pentru a mânca brusc din abundență cu alimente grele, cu miel, cu carne de capră. Acesta este ceva teribil pentru pancreas – un alt organ al sistemului digestiv.
Hrănirea după post ar trebui să aibă loc treptat. Am dat întotdeauna ca exemplu că pe vremea bunicilor și mai degrabă străbunicilor noștri, hrănirea cu supă era respectată. În primele zile, se făcea bulion de carne. Asa se intampla in unele zone ale Greciei in acest moment, sa se consume mancare, sa se introduca treptat astfel de mancaruri cu tocanite usoare, supe, pana cand in a treia sau a patra zi de la inceperea sarbatorilor se ajunge la mielul fript. Și, desigur, o cantitate moderată de alcool.
Yana BOYADJIEVA
