Guillermoortega

Prof. Dr. Kosta Kostov: Aerul murdar și fumatul sunt cele mai frecvente cauze ale emfizemului

Bună ziua, dragă editor al revistei „Doctor”. Sunt cititorul tău obișnuit. Contez pe ajutorul și sfaturile voastre. Am emfizem pulmonar de ani de zile, dar din moment ce nu mi s-a prescris tratament cu explicatia ca boala este incurabila, am decis sa va contactez. În ultimii ani am dezvoltat și alte simptome precum oboseală, amorțeală la picioare, dureri de umăr, buzele și unghiile devin albastre. Temperatura mea este de 35 de grade dimineața și puțin peste 37 de grade seara.

Desigur, am consultat un medic, dar am primit un răspuns că este de la vârstă și nu are nicio legătură cu emfizemul. Motivul specific pentru care vă scriu este că am citit articolul dumneavoastră despre simptomele nespecifice ale bolilor pulmonare în numărul 50 din 2019. Am toate simptomele enumerate. Problemele mele ar putea fi cu adevărat din cauza emfizemului? Se tratează boala, chiar dacă boala este incurabilă și cum?

Radka Kostadinova, orașul Dupnița

Prof. dr. Kosta Kostov este medic specialist în boli pulmonare, consultant în boli pulmonare al Spitalului Universitar „Sf. Anna” la Sofia. Sunt 4 specialități dobândite – medicină internă, pneumologie și ftiziologie (boli pulmonare), terapie de câmp militar și management medical. S-a specializat în Elveția și Germania. A absolvit un curs de leadership la prestigioasa London Business School.

Este lector de lungă durată pe tema bolilor pulmonare la Facultatea de Medicină a Universității din Sofia „Sf. Kliment Ohridski”, Sofia.

A fost președintele Consiliului de Administrație al BDBB în perioada 2008-2012.Consultant național în pneumologie și ftiziologie la NHOC. Delegat Național al Inițiativei Globale pentru BPOC (GOLD). Fellow FCCP al Colegiului American al Medicilor Toracici (ACCP).

Prof. Kosta Kostov are în total peste 200 de publicații în publicații medicale bulgare și străine și 4 monografii de autor.

El este fondatorul și redactorul șef al revistei de medicină respiratorie și inspirație INSPIRO și al site-ului web al revistei cu același nume.

Este președintele Consiliului de Administrație al Fundației INSPIRO, consultant pe boli pulmonare al Centrului Medical INSPIRO.

– Prof. Kostov, ce boală este emfizemul? Vedeți o creștere a morbidității și, dacă da, care sunt motivele pentru aceasta?

– Emfizemul este o modificare a structurii plămânului, care se caracterizează în general prin „supra-umflarea” plămânului. Această schimbare poate fi legată de vârstă, de ex. biologice, legate de involuția naturală a structurii plămânului, și patologice – cel mai adesea legate de boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC).

prof. dr. Kosta Kostov

– Ce fel de daune poate provoca boala?

– Structura afectată a plămânului implică și o funcție afectată, ceea ce înseamnă că capacitățile funcționale ale sistemului respirator scad odată cu vârsta, iar în BPOC acest lucru se întâmplă la începutul bolii, care apare cel mai adesea după vârsta de 40 de ani.

– Există o diferență între BPOC și emfizem? OMS consideră oficial emfizemul ca fiind un sinonim învechit pentru boala obstructivă cronică.

– Da, este. Diferența este că emfizemul face parte din procesul patologic în BPOC, care de obicei constă din două părți: emfizemul plus bronșita cronică.

– Ce tipuri de emfizem există?

– Există diferite tipuri de emfizem, dintre care cele mai frecvente sunt: ​​forme centrilobulare, paraseptale, panlobulare și, bineînțeles, forme mixte.

– Există simptome caracteristice cu care boala se manifestă?

– Da, cea mai comună și caracteristică a emfizemului este scurtarea respirației de severitate variabilă – de la abia vizibilă la început până la pronunțată în emfizemul avansat.

– Poate fi aerul poluat al orașului motivul dezvoltării emfizemului? Există oameni care nu au fumat niciodată, dar dezvoltă emfizem. Sunt clare motivele dezvoltării bolii?

– Da, absolut. Aerul înconjurător poluat, precum și aerul profesional și fumatul sunt cele mai frecvente cauze de emfizem. La nefumători, primii doi factori sunt suficienți pentru a dezvolta boala.

Tratamentul într-o cameră cu sare ameliorează astmul și BPOC

– Poate apare emfizemul cu simptome mai nespecifice din cauza lipsei prelungite de oxigen la care este supus organismul? Cititorul nostru împărtășește despre slăbiciune, durere în picioare, buzele și unghiile devin albastre, temperatura ei este foarte scăzută dimineața – 35 de grade, iar seara crește la 37,1?

– Temperatura corpului nu este legată de emfizem, dar dificultăți de respirație, slăbiciune la nivelul membrelor, slăbiciune fizică generală, scădere în greutate, albastruire a buzelor, unghiilor și vârfului nasului sunt simptomele emfizemului avansat.

– Ce metode noi de diagnosticare ai pentru emfizem? Diagnosticarea sa la timp creează dificultăți? Pacienții vin la dumneavoastră cu plângeri dar cu un diagnostic neprecizat sau greșit?

– Diagnosticul se bazează pe două metode de diagnostic: un studiu funcțional al respirației (spirometria disponibilă) sau pletismografie corporală – pentru o mai mare precizie a evaluării și examenului radiologic – o radiografie standard a toracelui sau tomografie computerizată, care oferă din ce în ce mai multe informații precise de diagnostic.

– Poate medicina modernă să realizeze o vindecare completă a bolii? Terapia țintă recent modernă, de exemplu, își găsește aplicație?

– Terapia țintă nu are locul aici. Tratamentul include, în primul rând, renunțarea la fumat, îndepărtarea din mediul profesional nociv, iar în BPOC și bronhodilatatoare inhalatorii (dilatatoare ale bronhiilor), în cazuri individuale combinate cu medicamente antiinflamatoare inhalatorii (corticosteroizi). În cele mai severe cazuri de BPOC, care au ajuns în faza de insuficiență respiratorie severă, se aplică singurul tratament definitiv pentru emfizem – transplantul pulmonar.

– Se aplica in Bulgaria amplasarea valvelor (spirale) cu metode endoscopice pentru tratamentul emfizemului?

– În urmă cu câțiva ani, în clinica pe care am condus-o, am pus mai multe valve, dar acest tratament nu și-a găsit un punct de sprijin în Bulgaria, deoarece valvele sunt prea scumpe și nu sunt acoperite de NHIF. În plus, aplicarea acestei metode necesită o echipă foarte specializată și echipamente scumpe. Toți factorii împreună fac această metodă terapeutică nepopulară în Bulgaria.

– Dacă boala nu este tratată, care este prognosticul pentru pacient?

– Daca emfizemul este patologic, i.e. asociat cu boala BPOC, cu tratament defectuos si fumatul continuat, prognosticul nu este bun si duce incet incet la insuficienta respiratorie cronica.

– Emfizemul poate crește riscul de a dezvolta cancer pulmonar?

– Da, pacienții cu BPOC și emfizem însoțitor au un risc crescut de a dezvolta cancer pulmonar.

BPOC netratată duce inevitabil la insuficiență respiratorie

– Cât de accesibil este tratamentul emfizemului pentru pacienții bulgari? Adică ce acoperă NHIF în diagnosticul și tratamentul acestor pacienți?

– Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate acoperă în totalitate tratamentul pacienţilor cu BPOC, pentru majoritatea medicamentelor.

Ce este pletismografia corporală?

Acesta este numele testului funcțional, care din punct de vedere al tehnicii de performanță și al unor indicatori măsurabili are asemănări cu spirometria, dar îi este superior din punct de vedere al informației.

La efectuarea cercetării se poate stabili:

• Capacitatea pulmonară totală – cantitatea maximă de aer care poate fi în interiorul organului

• Volumul rezidual – cantitatea de aer care rămâne în plămâni după expirare

• Capacitatea vitală a plămânilor – cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira cât mai mult posibil după o expirație completă

• Capacitatea reziduala functionala a plamanului – volumul de aer dupa o expiratie linistita

• Întinderea, elasticitatea țesutului pulmonar

• Rezistența bronșică.

Prin compararea datelor obținute, medicul primește informații despre natura patologiei pulmonare și caracteristicile acesteia.

Examinarea se efectuează într-un birou de diagnosticare funcțională. Procedura nu provoacă disconfort, este nedureroasă și aproape fără contact.

Pacientul intră în cabină (așa-numita cameră corporală), se așează pe un scaun și urmează instrucțiunile medicului, inspiră și expiră printr-un tub special (piesa bucală). În acest caz, este necesar să se respecte toate solicitările medicului pentru a obține rezultate de încredere și credibile.

În unele cazuri, testele pletismografice funcționale sunt efectuate după administrarea unui medicament bronhodilatator (lărgește căile respiratorii inferioare). Acest lucru permite evaluarea potențială a eficacității tratamentului și reversibilitatea bronhospasmului la pacient.

Milena Vasileva

Exit mobile version