Prof. Krasimira Hristova este medic cardiolog și expert dovedit în diagnosticarea imagistică neinvazivă a bolilor cardiovasculare. În prezent este directorul medical al Centrului Medical de Boli Cardiovasculare – Sofia. Este președintele Asociației Bulgare pentru Diagnostic Cardiovascular și președintele Fundației pentru Imagistica Non-Invazivă în Cardiologie.
Vorbim cu prof. Krasimira Hristova în ajunul Zilelor Ecocardiografiei Sofia, care vor avea loc în perioada 8-10 aprilie.
– Prof. Hristova, ce noutate se va întâmpla la viitoarele zile de ecocardiografie Sofia?
– Zilele Sofia de ecocardiografie sunt organizate pentru al șaptelea an consecutiv de Fundația pentru Diagnostic Imaginii Non-Invazive în Cardiologie și Asociația Bulgară de Diagnostic Cardiovascular. Specialiști de frunte în acest domeniu din Europa și America se adună pentru a ne prezenta tendințele de dezvoltare a diagnosticului imagistic non-invaziv. Tema din acest an este diagnosticul bolilor valvulare și tratamentul acestora conform noilor recomandări din 2021.
Știrea va fi prezentată de specialiști din Germania, Anglia, Italia, Franța și SUA. Avem o sesiune specială în care oferim tinerilor colegi oportunitatea de a-și prezenta cazurile clinice interesante și de a deveni astfel recunoscuti în rândul specialiștilor din Europa, dar în același timp – cu un fond de premii care este acoperit de sponsorii noștri – training la Forumul European privind ecocardiografie. De anul trecut, a fost acordat un premiu special pe numele prof. Maurizio Galderisi – unul dintre decanii Asociației Europene de Ecocardiografie.
– De ce este atât de important ca un cardiolog să aibă expertiză în ecocardiografie?
– Munca medicului cardiolog este în mare măsură legată de diagnosticul non-invaziv. Scopul nostru este să educăm cardiologii care pot diagnostica problemele din timp, pot căuta cel mai potrivit tratament și pot urmări pacienții. Se admite că evaluarea neinvazivă a pacientului precede evaluarea invazivă a stării sistemului cardiovascular, care se face atunci când tratamentul invaziv este deja necesar.
– Ce afecțiuni și procese boli pot fi diagnosticate cu ecocardiografie?
– Ecocardiografia poate diagnostica tot felul de probleme cardiace, începând cu bolile congenitale. Se găsesc în prima copilărie, dar pot fi văzute și în pântecele mamei. Prin urmare, la zilele de ecocardiografie de la Sofia, avem o prelegere specială dedicată problemelor cardiace intrauterine. Le prezentăm colegilor ecocardiografia prenatală, care este încă o prioritate pentru un număr mic de pediatri și obstetricieni. Recunoașterea timpurie a unei astfel de probleme face posibilă nașterea unui copil sănătos.
Ecocardiografia poate detecta, de asemenea, malformații cardiace dobândite, monitorizarea femeilor însărcinate cu risc de complicații precum cardiomiopatia peripartum (disfuncție sistolică a ventriculului stâng la sfârșitul sarcinii și primele cinci luni după naștere), monitorizarea stării pacienților cu cardiopatie ischemică cronică, cu o camera remodelata datorita infarctului miocardic si inversarea lui cu tratament. De asemenea, putem observa pacienți după COVID-19 care prezintă un risc ridicat de a dezvolta miocardită.
prof. Krasimira Hristova
– Care este rolul ecoradiografiei pentru evaluarea riscului cardiovascular?
– Ecocardiografia are un rol major in evaluarea riscului cardiovascular, si pentru depistarea precoce a acestor afectiuni. La un pacient cu hipertensiune arterială și cu dislipidemie, putem depista precoce tulburări ale funcției diastolice. Ecocardiografia de stres este utilizată în boala cardiacă ischemică. Astfel, pacientul poate fi îndrumat pentru intervenție precoce înainte de a se dezvolta infarctul miocardic acut sau sindromul coronarian acut. Cu o urmărire ecocardiografică regulată, defectele cardiace sunt vizate la momentul potrivit pentru tratamentul chirurgical.
În plus, ecocardiografia este utilizată în situații de urgență – tromboembolism pulmonar acut, disecție aortică care pune viața în pericol. Se poate determina și starea hemodinamică a unui pacient în Camera de șoc. În diagnosticarea stărilor de urgență își găsește un loc și ecografia pulmonară, care, din păcate, nu este practicată de majoritatea cardiologilor. Și acesta este un studiu în care, în doar 1-2 minute, putem urmări starea de după COVID-19 și putem trata nu numai complicațiile cardiace, ci și afectarea plămânilor.
– Bărbații sau femeile sunt mai vulnerabili la evenimentele cardiovasculare?
– Se credea că la o vârstă fragedă, femeile sunt oarecum protejate de hormonul sexual feminin estrogen. Cu toate acestea, în ultimii ani s-a demonstrat că nu există o diferență majoră între bărbați și femei în ceea ce privește vulnerabilitatea și incidența evenimentelor cardiovasculare. Mai mult, femeile cu vârste cuprinse între 45 și 55 de ani suferă mai mult de boli cardiovasculare, iar mortalitatea lor este cu 10-12% mai mare decât bărbații.
Grăsimea corporală acumulată determină riscul cardiovascular
În această categorie de vârstă, femeile sunt expuse la câțiva factori de risc – stres, tensiune, inclusiv o schimbare a statusului hormonal. Prin urmare, accidentele cardiovasculare la femei în această perioadă a vieții sunt mult mai grave și se termină adesea fatal. În timp ce după vârsta de 55 de ani nu există aproape nicio diferență în ceea ce privește riscul cardiovascular la femei și bărbați.
– Care sunt cauzele bolilor cardiovasculare la femei?
– Femeile care au avut complicații în timpul sarcinii, cum ar fi dezvoltarea hipertensiunii arteriale și diabet gestațional, trebuie să fie urmărite de un cardiolog în următorii 2 până la 5 ani. Daca nu isi scad in greutate, daca nu controleaza hipertensiunea arteriala, daca raman diabetici si dupa nastere, mai ales cand au intre 40 si 45 de ani, sunt supuse unor controale preventive anuale.
Există un boom mare în procedurile in vitro, care sunt efectuate în principal de femei între 40 și 45 de ani. Și acest lucru crește și mai mult riscul cardiovascular, apar hipertensiunea arterială, diabetul gestațional, sindromul metabolic și predispoziția la preeclampsie. Aceste femei ar trebui să li se acorde o atenție deosebită după naștere, este bine să fie monitorizate îndeaproape de un medic personal și de un cardiolog.
– Este adevărat că simptomele unui infarct și accident vascular cerebral sunt necaracteristice și nu sunt recunoscute la mai mult de 50% dintre femei?
– Simptomele atacului de cord și ale accidentului vascular cerebral la femei sunt diferite în comparație cu bărbații. Un infarct miocardic poate rămâne nerecunoscut pentru o lungă perioadă de timp, deoarece de obicei nu se prezintă cu dureri toracice tipice. În schimb, o femeie poate avea o stare generală de rău, dureri de cap, amețeli, disconfort în tractul gastro-intestinal. Amețelile pot fi un simptom al unui atac ischemic tranzitoriu. Prin urmare, simptomele la femei nu trebuie subestimate.
Recomandăm un control mai activ al femeilor din grupul de risc între 45 și 55 de ani. Se observă frecvent angina microvasculară, care poate imita sindromul coronarian acut. Și aici este rolul imagisticii de a arăta că vasele coronare mari nu sunt afectate la fel de mult ca vasele periferice mici. Tratamentul la acești pacienți este, de asemenea, efectuat într-un mod diferit.
Pentru prevenirea riscului cardiovascular, este obligatorie monitorizarea indicatorilor metabolismului lipidic, zahărului din sânge, pentru a reduce excesul de greutate, pentru a nu exagera cu utilizarea sării de gătit și, în general, pentru a respecta un stil de viață sănătos cu activitate fizică regulată. plimbări zilnice de cel puțin 7.000 de pași pe zi.
Mara KALCHEVA
